Moldova - PfP
Un rol important în activitatea Ministerului Apărării pe plan extern îi revine cooperării cu organismele şi instituţiile internaţionale.
Programul „Parteneriat pentru Pace”
Odată cu lansarea, la 10 ianuarie 1994, a Parteneriatului pentru Pace (PpP) – program considerat drept una dintre cele mai remarcabile realizări internaţionale în domeniul securităţii din ultimii zece ani – el a devenit pentru Republica Moldova un instrument important de cooperare bilaterală practică cu NATO şi alte state partenere.
Republica Moldova a aderat la Programul "Parteneriat pentru Pace" prin semnarea de către Preşedintele ţării a Documentului cadru şi depunerea Documentului corespunzător de prezentare, la 16 martie 1994 la Bruxelles, fiind a 12-ea ţară-participantă.
În Documentul de prezentare au fost stipulate principiile de bază ale colaborării între RM şi Alianţa Nord-Atlantică. Moldova s-a angajat să depună toate eforturile în vederea unei colaborări mai strînse cu structurile politice şi militare ale NATO; să participe activ la toate acţiunile în cadrul Parteneriatului Euro-Atlantic; să susţină eforturile ţărilor NATO orientate spre lărgirea cooperării reciproc avantajoase în Europa; să susţină eforturile ONU, OSCE, NATO, Consiliul Parteneriatului Euro-Atlantic (CPEA) în domeniul reglementării situaţiilor de criză şi prevenirii conflictelor.
În perspectiva desfăşurării comune a operaţiunilor de menţinere a păcii, Republica Moldova s-a angajat să pună la dispoziţie:
- o companie de menţinere a păcii;
- un grup de genişti (5 militari);
- observatori militari (8 militari);
- ofiţeri de stat major (3 la nivel de brigadă şi 5 la nivel de batalion);
- o echipă medicală (în total - 15 specialişti din diferite domenii medicale);
- aerodromul Mărculeşti pentru aterizarea şi parcarea avioanelor în cadrul activităţilor de Parteneriat, operaţiunilor de menţinere a păcii şi umanitare;
- centrul de instrucţie (Bulboaca) pentru instruire şi manevre la nivel tactic;
- un avion de transport AN-72 şi 2 elicoptere de transport MI-8.
Baza activităţii Ministerului Apărării în cadrul Parteneriatului o constituie Programul Individual de Parteneriat (PIP) semnat între Republica Moldova şi NATO.
Primul PIP a fost elaborat în anul 1995. PIP-ul pentru anii 2005-2006 stipulează următoarele domenii prioritare de colaborare:
- controlul democratic asupra Forţelor Armate;
- controlul asupra armamentului şi dezarmarea;
- protecţia civilă, prevenirea şi soluţionarea situaţiilor de criză;
- planificarea şi desfăşurarea în comun a operaţiunilor de menţinere a păcii;
- pregătirea cadrelor, pregătirea lingvistică şi alte aspecte de activitate militară.
Activităţile sunt selectate din Planul de Lucru al Parteneriatului (PWP) recent transformat în Planul de Lucru al Parteneriatului Euro-Atlantic (EAPWP). În total pentru anul 2008 au fost selectate 22 de domenii de cooperare. Atenţie deosebită se acordă cursurilor, seminarelor şi exerciţiilor multinaţionale.
În vederea evaluării performanţelor obţinute, asigurării procesului de planificare şi ridicării interoperabilităţii cu forţele statelor membre NATO şi Partenere, Armata Naţională utilizează Procesul de Planificare şi Revizuire a Parteneriatului (PARP), un mecanism important, similar cu procesul NATO de planificare al forţelor. PARP constă din cicluri bianuale care se încheie cu complectarea unui document de examinare generală a interoperabilităţii. Aderînd la ciclul doi al acestui Proces în 1997, Republica Moldova şi-a asumat o serie de obiective de interoperabilitate (transformate ulterior în obiective de parteneriat), care se referă la forţele şi mijloacele identificate pentru a fi puse la dispoziţie în cadrul operaţiunilor multinaţionale de menţinere a păcii. Actualmente, în cadrul ciclului 2007-2008 Ministerul Apărării realizează 40 de obiective de parteneriat.
Participînd la activităţile oferite de statele NATO şi Partenere militarilor moldoveni au obţinut cunoştinţele şi deprinderile necesare pentru participarea în operaţiuni internaţionale comune, fapt demonstrat pe parcursul contribuirii AN la operaţiunea SFOR în Bosnia şi Herţegovina, precum şi în cadrul operaţiunii post-conflict de reconstrucţie în Irak.
La momentul de faţă ţara noastră cooperează cu NATO prin intermediul a trei instrumente: Programul Individual de Parteneriat (IPP), Procesul de Planificare şi Revizuire a Parteneriatului (PARP), Planul Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) Republica Moldova – NATO.
Instrumentul de anvergură care a atras toate instituţiile cu responsabilităţi la securitate şi apărare este IPAP-ul, aprobat de către guvernul ţării la 06 iulie 2006. În cele patru capitole ale Documentului în cauză sînt adresate următoarele probleme:
• chestiuni politice şi politică de securitate;
• apărare, securitate şi chestiuni militare;
• informarea publicului, ştiinţa şi mediul, planul de urgenţă civilă;
• chestiuni administrative, securitate protecţie şi resurse;
Pentru Implementarea IPAP s-a stabilit o Comisie Naţională la nivel de miniştri, care va fi susţinută de un Comitet coordonator compus din viceminiştri plus opt grupuri de lucru axate pe domeniile specifice din IPAP. În afară de coordonarea reformelor IPAP, Comisia naţională va fi abilitată cu elaborarea Strategiilor securităţii naţionale şi militare.
Grupul de lucru nr.2 condus de Ministerul Apărării, este responsabil de realizarea obiectivelor ce vizează Forţele Armate, mai cu seamă: Armata Naţională, Serviciul Grăniceri şi Departamentul trupelor de carabinieri. În afară de aceasta Serviciul Grăniceri conduce grupul nr.6 “Securitatea frontierelor”, iar departamentul trupelor de carabinieri participă şi la şedinţele grupului nr.3 privind gestionarea crizelor, combaterea terorismului şi crimei organizate.
La Ministerul Apărării s-au instituit patru subgrupuri de lucru orientate pe următoarele direcţii: documente strategice, analiza strategică şi planificarea apărării, mobilizare, organizare, instruire şi evaluare, planuri, securitatea armamentului şi muniţiilor. În sensul dat, fiecare instituţie stipulată în HG 1506, urmează să identifice persoana responsabilă pentru a activa în cadrul subgrupului respectiv din cadrul MA. Aceştea împreună vor elabora produsul solicitat şi îl vor prezenta spre examinare şefului subgrupului, care după coordonare internă îl va remite în secretariat pentru consolidare şi transmitere în Comitetul coordonator IPAP.
Structura naţională are experţii necesari şi urmează să asigure cadrul propice pentru elaborarea documentelor fundamentale.
Pentru promovarea listei de necesităţi în asistenţă, Moldova a aderat la Centrul de Documentare şi informare (Clearing House) al regiunii Caucazul de Sud (SCCH).
Marea Britanie şi-a anunţat disponibilitatea de a ne susţine în lansarea şi desfăşurarea Analizei Strategice a Apărării (SDR).
De asemenea, în contextul reformei învăţămîntului militar s-a solicitat asistenţa în perfecţionarea bazei materiale şi procesului de instruire al Institutului Militar al Forţelor Armate, ajustîndu-le la standardele europene.
Misiuni internationale
Participarea militarilor Armatei Naţionale a Republicii Moldova la misiunile internaţionale de menţinere a păcii şi la cele umanitare este un pas relativ nou pentru activitatea structurii militare şi reprezintă o dovadă a calităţilor sale profesionale. De asemenea, reprezintă o dovadă a aspiraţiilor statului de a promova ideile păcii, stabilităţii şi securităţii atît în interiorul ţării, cît şi peste hotarele ei, devenind astfel un stat care contribuie practic la fortificarea păcii.
OSCE
 Primii paşi de contribuţie Armata Naţionala i-a efectuat prin participarea cu doi ofiţeri la Misiunea OSCE în Cecenia, în perioada anilor 1997-1999. Începînd cu octombrie 1998 pînă în martie 1999, în Misiunea de Verificare din Kosovo au activat trei ofiţeri. Cel mai voluminos aport Armata Naţională l-a adus la Misiunea OSCE în Georgia. În aceasta misiune, în perioada 2000-2004, au activat şi continuă să activeze opt militari. În perioada anilor 2001-2002 doi ofiţeri ai Armatei Naţionale au activat în Misiunea OSCE din Macedonia. care iniţial a fost stabilită pentru a asigura independenţa Fostei Republici Iugoslave Macedonia. Pînă în prezent, 15 ofiţeri ai Armatei Naţionale a Republicii Moldova au partcipat/participă în diferite misiuni OSCE, demonstrînd calităţile profesionale şi reiterînd că Republica Moldova nu este numai un stat beneficiar de diferite mecanisme de securitate internaţionale dar este şi un stat contribuabil activ la securitatea internaţională.
ONU
Începînd cu aprilie 2003 militarii Armatei Naţionale au întreprins primii paşi în vederea aducerii aportului Republicii Moldova la operaţiunile clasice de menţinere a păcii, dirijate nemijlocit de către Organizaţia Naţiunilor Unite. Iniţial un ofiţer a fost detaşat în Misiunea Organizaţiei Naţiunilor Unite în Côte d`Ivoire din Africa - MINUCI, iar în noiembrie 2003 şi-a început activitatea încă un ofiţer Armatei Naţionale. În octombrie 2003 un ofiţer al Armatei Naţionale a fost detaşat în Operaţiunea ONU de Menţinere a Păcii în Liberia - UNMIL. Tot în misiunea dată, din martie 2004, în calitate de observatori militari activează 3 ofiţeri. Ca rezultat al acestor acţiuni Armata Naţională contribuie practic cu 6 ofiţeri la menţinerea securităţii internaţionale conduse nemijlocit de către ONU. Republica Moldova intenţionează să-şi mărească contribuţia prin negocierea şi semnarea Memorandumului de Întelegere între Republica Moldova şi ONU privind detaşarea unui contingent în misiunile ONU
SFOR
Participarea a doi ofiţeri de stat major ai Armatei Naţionale la operaţiunea de menţinere a păcii SFOR din Bosnia şi Herţegovina (Brigada Multinaţională NORD, Tuzla) a început în luna septembrie 2002. Prima rotaţie pe termen deplin de 6 luni a fost efectuată în decembrie 2002 de către 2 ofiţeri ai Armatei Naţionale pentru completarea funcţiilor în componenţa Statului Major al Diviziei Multinaţionale NORD. Acesta a fost un pas important pentru îndeplinirea Scopurilor de parteneriat, asumate de către Armata Naţională în cadrul Programului „Parteneriat pentru Pace” şi anume G 2702 II „Întărirea Statului Major al Marilor Unităţi Operative Combinate (CJTF)”. Pînă la momentul actual Armata Naţională a participat la misiunea respectivă cu 6 ofiţeri de stat major, efectuînd 3 rotaţii cu durata de 6 luni.
OPERAŢIUNEA UMANITARĂ ŞI RECONSTRUCŢIE
POST-CONFLICT DIN IRAK
 În conformitate cu Legea Republicii Moldova „Cu privire la participarea Republicii Moldova la operaţiunile internaţionale de menţinere a păcii” nr. 1156 – XIV din 26 iulie 2000, Hotărîrea Parlamentului Republicii Moldova nr. 276-XV din 3 iulie 2003 şi apelul Statelor Unite ale Americii şi statelor aliate, un contingent al Armatei Naţionale în număr de 43 militari a fost detaşat în operaţiunea umanitară şi reconstrucţie post-conflict din Irak în perioada septembrie 2003 - martie 2004. În iulie 2004 – februarie 2005 al doilea contingent în componenţa a 12 militari au participat în misiunea indicată. De rînd cu contingentul, în cadrul Comandamentului Forţelor de Coaliţie, dislocat în Bagdad, activează un ofiţer de stat major. În scopul coordonării activităţii contingentului şi asigurării unei conlucrării rapide şi eficiente între contingent, Comandamentul Forţelor de Coaliţie din Bagdad şi Ministerul Apărării, în Comandamentul Central, dislocat în or. Tampa, SUA, a fost desemnat un ofiţer de legătură.
CONTINGENTUL ARMATEI NAŢIONALE DIN CADRUL FORŢELOR MIXTE DE MENŢINERE A PĂCII DIN ZONA DE SECURITATE
Stoparea ostilităţilor în conflictul armat din raioanele de est ale ţării s-a produs în baza „Acordului privind principiile reglementării paşnice a conflictului militar în regiunea transnistreană a Republicii Moldova” semnat la 21 iulie 1992 la Moscova.
În scopul realizării prevederilor stipulate în Acord, a fost instituită Comisia Unificată de Control (CUC) ce include trei delegaţii (a organelor constituţionale a R. Moldova, Federaţiei Ruse şi administraţiei de la Tiraspol), precum şi reprezentantul Ucrainei în comisie. Totodată, la activitatea CUC participă şi reprezentanţii misiunii OSCE în R. Moldova pe lîngă comisia nominalizată. CUC prin hotărîrile respective a instituit Zona de Securitate de-a lungul rîului Nistru, compusă din trei sectoare (nord - Rîbniţa , centru - Dubăsari şi sud - Bender) cu lungimea de 225 km şi lăţimea 12-20 km, din care trebuiau să fie retrase forţele militare şi militarizate, obiectiv realizat de autorităţile din Chişinău şi nerealizat de administraţia de la Tiraspol, care pînă în prezent menţine în Zona de Securitate forţe militare considerabile, inclusiv trei din cele patru brigăzi de infanterie motorizată şi alte unităţi militare cu un număr total de efectiv de circa 3.500 persoane.
Prin hotărîrile CUC au fost create şi introduse în Zona de Securitate Forţele Mixte de Menţinere a Păcii (FMMP), compuse din trei contingente: a Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse, Forţelor Armate ale organelor constituţionale ale R. Moldova şi a administraţiei de la Tiraspol (în total pînă la 5500 de militari, din ei în contingentul Federaţiei Ruse - 3100 militari; a organelor constituţionale a R. Moldova – 1200 militari; a administraţiei de la Tiraspol – 1200).
După semnarea Acordului de la Odesa din 20 martie 1998, la sfîrşitul acestui an în Zona de securitate au început activitatea observatorii militari ucraineni (10 militari), ce activează în grupele patru-partite de observatori. Aceste grupuri de observatori constituie mecanismul de bază de control a situaţiei din Zona de Securitate şi de reacţie rapidă la diferite incidente, fiind subordonate CUC şi operativ Comandamentului Militar Unificat.
La moment în Zona de Securitate sînt dispuse 15 posturi ale FMMP. Cele trei contingente ale acestor forţe includ 1200-1300 de militari (fără batalionul contingentului transnistrean din afara Zonei de Securitate atribuit de CUC ca batalion de rezervă). Contingentele FMMP au în dotare tehnică de transport, armament de infanterie, cu excepţia contingentului Federaţiei Ruse, care la moment dispune şi de 16 unităţi de tehnică blindată (TAB) din care 13 sînt instalate la posturile FMMP (deşi delegaţia Federaţiei Ruse din CUC şi-a luat angajamentul de a le retrage din Zona de Securitate către sfîrşitul anului 2003). Unităţile militare ale contingentelor sînt dislocate: a Federaţiei Ruse – la Bender (cu o subunitate în oraşul Dubăsari); a organelor constituţionale a R. Moldova – la Cocieri, Coşniţa şi Varniţa; a administraţiei de la Tiraspol – la Dubăsari şi Grigoriopol. Grupele de observatori militari sînt dispuse la Dubăsari, Criuleni, Doroţcaia, Vadul-lui-Vodă şi Bender, iar Comandamentul Militar Unificat este dislocat în oraşul Bender. Este de remarcat că în sectorul de nord a Zonei de Securitate, la moment nu sînt dislocate subdiviziuni ale FMMP.
CUC conduce cu FMMP prin Comandamentul Militar Unificat ce se compune din comandanţii celor trei contingente şi comandantul grupului de observatori al Ucrainei. Comandamentul Militar Unificat îşi realizează atribuţiile prin Statul Major Unificat al FMMP.
Oraşul Bender şi satele Varniţa, Gîsca, Proteagailovca, teritorial constituie raionul cu regim de securitate sporit. La Bender funcţionează comenduirea FMMP a acestui raion. Altă comenduire a sectorului de nord şi centru a Zonei de Securitate este dislocată la Dubăsari.
Şeful Statului Major Unificat, ofiţerii comenduirilor militare, superiorii grupurilor de observatori şi a efectivelor care îndeplinesc serviciul la posturile FMMP sînt în exclusivitate ofiţeri şi subofiţeri ai contingentului Federaţiei Ruse.
Este de menţionat că toate hotărîrile CUC şi a Comandamentului Militar Unificat se adoptă doar prin consens. De regulă CUC desfăşoară şedinţele planificate în fiecare zi de joi a săptămîinii, iar în cazuri excepţionale la cererea uneia din delegaţii se convoacă şedinţe extraordinare nu mai tîrziu de 24 ore de la momentul adresării. În şedinţele planificate CUC examinează şi aprobă sau adoptă diferite decizii pe marginea raportului săptămînal al Comandamentului Militar Unificat cu privire la situaţia din Zona de Securitate, examinează probleme organizaţionale (de numire a membrilor CUC, a Comandamentului Militar Unificat şi observatorilor militari) şi alte probleme care au fost introduse în agenda de zi a şedinţei sau planificate anterior pentru discutare. La şedinţele extraordinare se examinează şi se adoptă decizii privind soluţionarea diferitor probleme şi incidente care au loc în Zona de Securitate şi necesită soluţionare rapidă. Şedinţele planificate de regulă se desfăşoară în oraşul Bender, iar cele extraordinare în locul convenit de delegaţii sau în oraşul menţionat.
CENTRUL OPERAŢIUNI DE MENŢINERE A PĂCII
Centrul de pregătire pentru misiuni de menţinere a păcii a fost creat prin ordinul Ministrului apărării nr. 76 din 8 aprilie 2003. Centrul este considerat ca bază principală de pregătire pentru misiuni de menţinere a păcii în cadrul Forţelor Armate ale Republicii Moldova. Responsabilitatea primordială este executarea pregătirii individuale, pregătirea observatorilor militari, pregătirea subunităţilor şi petrecerea antrenamentelor comune pentru asistenţă în procesul de pregătire şi detaşare a efectivului Republicii Moldova la operaţiuni de menţinere a păcii multinaţionale şi în cadrul Naţiunilor Unite.
|
Misiuni internaţionale
