1. Asigurarea tehnico-materială a Armatei Naţionale;
2. Cazarea trupelor şi efectuarea construcţiilor;
3. Executarea comenzilor consumatorilor speciali.
II. Structura şi sarcini de bază:
Secţia organizare-planificare – organizarea lucrărilor de secretariat, planificarea şi coordonarea activităţilor comune; Direcţia asigurare tehnico-materială – achiziţionarea mijloacelor tehnico-materiale, realizarea excedentului tehnico-material, evidenţa sumară a mijloacelor tehnico-materiale; Direcţia cazare şi construcţii – conducerea cu unităţile (serviciile) de exploatare, elaborarea şi asigurarea realizării planurilor construcţiilor şi reparaţiilor capitale şi curente, asigurarea cazării unităţilor militare, evidenţa cadastrală funciară şi a fondurilor fixe; Secţia financiară – evidenţa şi controlul operaţiilor bancare, întocmirea şi prezentarea dărilor de seamă contabile, participarea la inventarierea surselor băneşti, decontărilor şi valorilor materiale; Secţia relaţii industriale şi de producere – organizarea recepţionării producţiei cu destinaţie militară, controlul calităţii şi a ansamblului de livrare a producţiei cu destinaţie militară.
III. Istoric
Departamentul Dotări este format prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr.184 din 29.02.2000.
Regulamentul Departamentului dotări a fost aprobat iniţial la 15 mai anul 2000.
Domenii de responsabilitate:
1. Managementul personalului;
2. Organizarea şi pregătirea pentru mobilizare;
3. Coordonarea activităţii de recrutare-încorporare;
4. Problemele sociale şi evaluarea psihologică a efectivului;
5. Elaborarea structurilor organizatorice;
Direcţia personal este structura de specialitate a Marelui Stat Major care asigură:
1. Aplicarea şi promovarea politicilor, reglementărilor şi conceptelor formulate în domeniul resurselor umane.
2. Gestionarea resurselor umane active în aria de extindere a responsabilităţilor sale şi din rezervă, organizarea şi controlul selectării, încorporării şi repartizării personalului pentru completarea structurilor militare potrivit cerinţelor operaţionale.
3. Conducerea şi coordonarea activităţilor de asigurare psihologică şi sociologică a efectivului în structurile militare, educaţie civică a tineretului şi pregătirea lui pentru îndeplinirea serviciului militar în cadrul Forţelor Armate.
4. Protecţia socială a veteranilor şi conlucrarea cu diferite organizaţii de veterani în scopuri educative, asigurarea suportului cultural educativ a personalului şi colectivelor militare.
5. Proiectarea structurilor militare conform cerinţelor operaţionale şi obiectivelor curente şi de perspectivă ale concepţiilor de construcţie şi dezvoltare a Forţelor Armate în aria de extindere a responsabilităţilor sale.
6. Determinarea şi menţinerea permanentă a datelor privind necesităţile curente şi de perspectivă de completare a structurilor militare cu militari prin contract, militari în termen şi privind sursele de completare a acestor necessitati.
7. Planificarea completării structurilor militare cu efectiv, elaborarea cerinţelor curente şi de perspectivă privind potenţialul surselor de încorporare, organizarea recrutării şi încorporării în serviciul militar.
8. Organizarea şi ţinerea evidenţei numerice a resurselor umane, utilizarea resurselor umane pe timp de pace, precum şi celor necesare pentru generarea forţei.
9. Organizarea şi conducerea serviciului orchestral, asigurarea activităţilor cu participarea orchestrelor militare.
Direcţia personal are în coordonare profesională:
1. Structuri de personal de la categoriile de forţe ale armatei şi comandamentele de armă.
2. Structuri educative din cadrul categoriilor de forţe ale armatei.
3. Organele administrativ-militare.
4. Orchestrele militare din unităţile şi instituţiile militare.
Prima structură centrală de operaţii militare din Armata Naţionale, ca parte componentă a Ministerului apărării, a fost înfiinţată la 24 aprilie 1992 conform ordinul Ministrului apărării pe baza decretului Preşedintelui R.M. „De reorganizare a Departamentului pe problemele apărării şi securităţii statului în Ministerul apărării” nr. 19 din 5 februarie 1992, coordonînd operaţii de nivel strategic şi operativ-strategic, desfăşurate cu efective atît pe teritoriul naţional, cît şi în afara acestuia.
Domenii de responsabilitate:
1. Planificare operaţii;
2. Sprijin operaţii;
3. Capacitatea de luptă;
4. Operaţii speciale;
5. Operaţii informaţionale, psihologice;
6. Analiză şi evaluare;
7. Secretariat şi registratură.
J3 Direcţia Operaţii este structura de specialitate a Marelui Stat Major care asigură:
1. Planificarea operaţiilor întrunite la nivel strategic;
2. Elaborarea ordinelor de acţiune pe baza planurilor şi coordonarea punerii lor în aplicare;
3. Coordonarea realizării măsurilor şi acţiunilor stabilite pentru sprijinul operaţiilor;
4. Gestionarea conducerii, comenzii şi controlului în Armata Naţională;
5. Coordonarea şi evaluarea capacităţii de luptă;
6. Coordonarea activităţilor operative de comandament la nivel strategic;
7. Coordonarea şi desfăşurarea activităţilor din domeniul operaţiilor speciale şi operaţiilor informaţionale;
8. Elaborarea cerinţelor operaţionale ale doctrinelor, manualelor, regulamentelor şi instrucţiunilor specifice domeniului operaţii.
J3 Direcţia Operaţii are în coordonare profesională:
1. Structuri de operaţii de la categoriile de forţe ale armatei, comandamentele de armă şi operaţionale;
2. Structuri de forţe pentru operaţii speciale din cadrul categoriilor de forţe ale armatei;
3. Echipe de legătură, ofiţeri din comandamente ale NATO şi de coaliţie.
J 4/8 Direcţia planificare a resurselor reprezintă o structură specializată din componenţa Marelui Stat Major al Armatei Naţionale responsabilă de planificarea şi asigurarea cu resurse financiare, asigurarea cu pensii a militarilor trecuţi în rezervă conform legislaţiei în vigoare.
Domeniul de responsabilităţi:
1. Planificare resurselor financiare pentru întreţinerea Armatei Naţionale
2. Organizarea evidenţei contabile a mijloacelor băneşti alocate şi bunurilor materiale, asigurarea utilizării acestora în corespundere cu prevederile legislaţiei în vigoare.
3. Asigurarea financiară a necesităţilor Armatei Naţionale.
4. Stabilirea, indexarea, controlul plăţii pensiilor şi acordarea înlesnirilor militarilor trecuţi în rezervă şi membrilor de familie a militarilor prin contract decedaţi.
5. Asigurarea achitării drepturilor băneşti militarilor şi salariilor muncitorilor şi funcţionarilor în termeni stabiliţi şi pe deplin conform actelor legislative şi normative în vigoare.
6. Analiza, generalizarea şi prezentarea dărilor de seamă privind executarea bugetului Armatei Naţionale.
7. Stabilirea alocaţiilor, indemnizaţiilor şi compensaţiilor invalizilor şi participanţilor la război din rîndurile pensionarilor militari.
Structura Direcţiei:
• Secţia Planificare a resurselor
• Secţia Asigurare cu pensii
Pentru a elabora legislaţii, regulamente şi documentaţii necesare pentru a sprijini deciziile liderilor militari în domeniul planificării strategice şi să pună în aplicare proiecte - programe militare şi politico-militare, preconizate pentru cooperare la nivel naţional şi internaţional în acţiunile desfăşurate de către forţe pe timp de pace, în cazuri excepţionale şi pe timp de război.
II. Domenii de responsabilitate
• elaborare şi dezvoltarea strategiilor
• planificarea forţelor
• planificarea proceselor de transformare şi coordonare
• cooperarea în domeniul securităţii, planificarea şi coordonarea
III. Structura organizatorică
• Secţia planificare strategică
• Secţia cooperare militară
IV. Istorie
J5 Direcţia Planificare Strategică a fost fondată la 4 iulie 2005, după aprobarea structurii organizatorice a Marelui Stata Major al Armatei Naţionale. Pe 7 iulie 2005, locotenent-colonelul Constantin Aurel Fondos a fost numit ca primul şef al J5 Direcţie de planificare strategică, prin ordinul Ministrului Apărării.
V. Conducerea Direcţiei
Şef al Direcţiei Planificare strategică:
• VACANT
Şef adjunct al Direcţiei de Planificare strategică:
• locotenent-colonel Oleg MULCO
VI. Documentele elaborate şi implementate
Toate structurile naţionale şi internaţionale care sunt legate de planificare militară şi participă la planificarea activităţilor, precum şi celor din cadrul „Parteneriatului pentru Pace”, sunt operate prin intermediul J5 Direcţie planificare strategică. În contextul dezvoltării militare se pot enumera următoarele succese atinse de către această direcţie:
1. Concepţia de reconstrucţie şi modernizare a Armatei Naţionale (aprobată prin decizia Consiliului Suprem de Securitate, 13 mai.2005)
2. Planul de reconstrucţie şi dezvoltare a Forţelor Armate pentru anii 2005-2008 (aprobat de către Preşedintele Republicii Moldova – Comandant Suprem al Forţelor Armate, 23 martie 2005)
3. Actualmente, J5 Direcţie planificare strategică, elaborează proiectul Conceptului de Planificare Strategică în Armata Naţională, etc.
J 6 Direcţia comunicaţii şi Sisteme Informaţionale
1. Misiunea.
J6 Direcţie comunicaţii şi sisteme informaţionale răspunde de elaborarea şi implementarea politicilor, reglementărilor, concepţiilor şi planurilor în domeniul comunicaţii şi informatică, securitatea informaţională, managementul frecvenţelor, organizarea funcţionării şi dezvoltării sistemului de comunicaţii şi informaţional al Armatei Naţionale.
2. Istoric
Direcţia transmisiuni şi sisteme automatizate de conducere a Marelui Stat Major a fost creată la 24 aprilie 1992.
Pe însemnele heraldice ale J6 Direcţie comunicaţii şi sisteme informaţionale sunt reprezentate următoarele simboluri:
- acvila cu aripile deschise şi capul întors spre dreapta, ţinând în cioc o cruce ortodoxă, iar în gheare „fulgerele lui Zeus”, simbolizând siguranţa socială generată de putere şi curaj.
Săgeţile („fulgerele lui Zeus”) concomitent sunt şi simbolul consacrat al emisiei electromagnetice în toate mediile;
- scutul de pe pieptul acvilei semnifică şi constituie firul de legătură intre stat şi unul din cele mai importante instrumente ale lui - armata şi reprezintă însemnul specific eşalonului;
- înscrisul „DIRECŢIE COMUNICAŢII ŞI SISTEME INFORMAŢIONALE” individualizează însemnul heraldic;
- funda tricoloră este drapelul nostru naţional.
Serviciul medical al Armatei Naţionale (în continuare serviciul medical) reprezintă un serviciu specializat care constă din unităţi, subunităţi, instituţii şi organe de conducere, destinate pentru asigurarea medicală a trupelor Armatei Naţionale pe timp de pace şi război.
Sarcinile principale ale serviciului medical sînt:
- asigurarea unui nivel înalt de gătinţă de luptă şi mobilizare a serviciului medical;
- asigurarea medicală a instruirii în vederea pregătirii de luptă a trupelor;
- participarea la completarea Forţelor Armate ale Republicii Moldova cu un contingent sănătos;
- organizarea şi realizarea măsurilor de fortificare şi păstrare a sănătăţii efectivului;
- asigurarea bunăstării sanitaro-igienice şi antiepidemice a trupelor;
- acordarea ajutorului medical militarilor şi altor categorii de persoane, care posedă dreptul la asigurarea medicală pe linia Ministerului Apărării şi tratamentul lor;
- aprovizionarea trupelor cu patrimoniu medical;
- pregătirea medico-militară, propagarea cunoştinţelor igienice şi modului sănătos de viaţă;
- prelucrarea ştiinţifică a problemelor de asigurare medicală a Forţelor Armate pe timp de pace şi de război.
Serviciul medical este dirijat de către Secţia medico-militară a Marelui Stat Major - organ central de specialitate, care organizează, coordonează şi conduce toate domeniile de activitate ce ţin de asigurarea medicală a efectivului AN, precum şi a altor persoane, care în conformitate cu legislaţia în vigoare beneficiază de dreptul la asistenţa medicală pe linia MA.
În subordine nemijlocită a Direcţiei medico-militare se află instituţiile medico-militare (curativ-profilactice, sanitar - epidemiologice, de aprovizionare medicală etc.). Pe problemele ce se referă la asigurarea medicală a trupelor şi întrebări de serviciu, direcţiei medico-militare se subordonează şefii serviciului medical al marilor unităţi şi unităţilor militare ale Armatei Naţionale.
Instituţiile şi subunităţile curativ-profilactice
Spitalul clinic militar central– acordă ajutor medical calificat şi specializat efectivului AN şi persoanelor, care beneficiază de acest drept pe linia Ministerului Apărării. Întreţine şi desfăşoară în caz de necesitate două spitale militare de campanie şi un Grup medical mobil de intervenţie urgentă în caz de calamităţi naturale.
Filiala Spitalului Militar Central cu sediul la Bălţi –acordă ajutorul medical calificat cu unele elemente ale ajutorului medical specializat militarilor AN şi persoanelor, care beneficiază de acest drept pe linia Ministerului Apărării. Întreţine şi desfăşoară în caz de necesitate 2 (două) spitale militare de campanie.
Centrul consultativ-diagnostic – acordă asistenţa medicală şi tratamentul ambulatoriu a militarilor AN şi persoanelor, care beneficiază de acest drept pe linia MA.
Subdiviziunile medicale ale unităţilor şi instituţiilor militare (8 puncte medicale – 100 paturi) – acordă ajutorul premedical şi primul ajutor medical nemijlocit în unităţi, la centrele de instruire şi poligoane.
Instituţiile sanitar-epidemiologice
Centrul medicină preventivă. Supravegherea sanitară, organizarea măsurilor profilactice şi antiepidemice în AN. Posedă până la 400 examinări sanitaro-igienice complexe; 20000 investigaţii bacteriolgice; 10000 investigaţii sanitar-igienice, toxicologice şi radiologice.
Instituţiile de aprovizionare medicală
Depozitul medical central şi depozitele medicale ale spitalelor militare – aprovizionează cu patrimoniu medical subdiviziunile şi instituţiile medico-militare şi păstrează stocurile intangibile operative. Întreţine şi desfăşoară în caz de necesitate o companie autosanitară.
Instituţiile şi subdiviziunile medico-militare speciale
Comisiile medico-militare ale instituţiilor medicale curative şi ale centrelor militare judeţene – expertiza medico-militară a militarilor, tinerilor, recruţilor şi a militarilor trecuţi în rezervă.
Forţele Aeriene sînt categorie de forţe armate care acţionează în şi din spaţiul aerian şi integrează acţiunile desfăşurate în acest spaţiu de către celelalte categorii de forţe ale armatei.
Forţele Aeriene includ următoarele genuri de arme: aviaţia, rachete antiaeriene, radiolocaţia şi artileria antiaeriană.
Comandamentul Forţelor Aeriene este unitate militară independentă de tip operaţional, cu atribuţii administrative şi este responsabil de construcţia, dezvoltarea şi pregătirea Forţelor Aeriene pentru întrebuinţare conform destinaţiei.
Comandamentul Forţelor Aeriene este persoană juridică de drept public, dispune de ştampilă cu Stema de Stat a Republicii Moldova şi denumirea sa în limba de stat.
Marile unităţi şi unităţi militare de aviaţie şi de apărare antiaeriană se subordonează nemijlocit Comandamentului Forţelor Aeriene.
CONDUCEREA FORŢELOR AERIENE
Conducerea Forţelor Aeriene se exercită de către Comandamentul Forţelor Aeriene, tip grupare aeriană.
Pe timp de pace, Comandamentul Forţelor Aeriene conduce forţele şi mijloacele din serviciul de luptă, antrenarea forţelor operaţionalizate prin aplicaţii, antrenamente, exerciţii independente sau integrate, misiuni internaţionale, cooperarea cu celelalte categorii de forţe, precum şi activităţile privind managementul spaţiului aerian.
Comandamentele marilor unităţi şi unităţi ale Forţelor Aeriene gestionează resursele (umane, materiale, financiare) şi conduc întreaga activitate de generare şi operaţionalizare a forţelor necesare îndeplinirii misiunilor în mediul aerian.
În situaţii de criză şi la război, Comandamentul Forţelor Aeriene ia în subordine operaţională forţele luptătoare şi asigură planificarea, conducerea şi monitorizarea acţiunilor militare specifice.
În cazul participării la exerciţii sau misiuni internaţionale în ţară şi străinătate, Marele Stat Major pune la dispoziţia structurii de conducere operaţională forţele şi logistica necesare îndeplinirii misiunilor planificate.
La începutul anului 2008 au fost divizate zonele de responsabilitate a logisticii Armatei Naţionale la nivel strategic şi operaţional.
Aşa dar, a fost creat J4/J8 Direcţie planificare resurse, iar prin ordinul Ministrului apărării nr. 348 din 23.12.2008 a fost creat Comandamentul logistic.
Comandamentul logistic este organul de conducere militară şi pregătire a unităţilor şi instituţiilor de asigurare logistică, condus de către şeful Comandamentului logistic – locţiitor şef Marele Stat Major al Armatei Naţionale întru executarea politicilor militare în domeniul logisticii. Comandamentul logistic reprezintă partea componentă a armatei destinată să execute sprijinul logistic al forţelor în operaţii militare, pe timp de pace şi de război.
Comandamentul logistic reprezintă structura de comandă, de concepţie şi execuţie care răspunde de capacitatea de luptă şi de mobilizare, organizarea pregătirii şi întrebuinţării forţelor şi mijloacelor de logistică din subordine, şi funcţionează pe timp de pace şi de război, subordonîndu-se ierarhic şefului Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, comandant al Armatei Naţionale.
Misiunea de bază a Comandamentului logistic îl constituie planificarea, achiziţionarea şi organizarea distribuirii în trupe a bunurilor, pentru asigurarea activităţilor de bază a Forţelor Armate în limita fondurilor alocate. Organizarea şi ţinerea evidenţei armamentului, tehnicii militare, rachetelor, muniţiilor, altor mijloace tehnice şi bunuri materiale, inclusiv şi a surselor cu impact negativ asupra mediului. El execută actul de comandă al şefului Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, comandant al Armatei Naţionale şi este structura principală logistică care asigură organizarea activităţilor de sprijin logistic la nivelul Armatei Naţionale şi elementul principal de conducere logistică ale eşalonului operativ, precum şi la organizarea desfăşurării activităţilor cotidiene ale Armatei Naţionale cu diminuarea impactului asupra mediului ambiant.
Comandamentul logistic reprezintă, în modul stabilit de legislaţia în vigoare, interesele Armatei Naţionale vizavi de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, în relaţiile cu structurile şi organismele militare ale altor ţări şi organizaţii internaţionale.
Obiectivele de bază ale Comandamentului logistic sînt următoarele:
1) asigurarea unităţilor militare ale Armatei Naţionale cu tehnică, armament şi muniţii, cu alte mijloace tehnice şi bunuri materiale consumabile;
2) elaborarea documentelor de directivă, care reglementează asigurarea, exploatarea, păstrarea şi evidenţa armamentului, tehnicii militare şi altor mijloace materiale;
3) planificarea, achiziţionarea şi organizarea distribuirii armamentului, tehnicii militare şi altor mijloace materiale în trupe;
4) ducerea evidenţei totale a armamentului, tehnicii militare, mijloacelor materiale şi patrimoniului militar pe toate serviciile de asigurare a Armatei Naţionale, inclusiv şi a surselor cu impact negativ asupra mediului;
5) elaborarea normelor de întrebuinţare, întreţinere şi reparare a tehnicii de luptă şi a armamentului din dotarea Armatei Naţionale, normelor de consum pentru muniţii şi bunuri materiale;
6) organizarea transportărilor militare şi pregătirea căilor de comunicaţie, identificarea cerinţelor de transportare şi suportul necesar pentru dislocarea şi recuperarea forţelor;
7) organizarea pregătirii de luptă şi de specialitate a efectivului unităţilor militare de asigurare logistică şi asigurarea îndrumării pregătirii tehnice şi de specialitate a efectivului subunităţilor de asigurare logistică ale unităţilor militare ale Armatei Naţionale;
8) organizarea prevenirii şi reducerii poluării mediului ambiant în zonele de responsabilitate sau de acţiune ale marilor unităţi şi unităţilor militare ale Armatei Naţionale, instituţiilor Ministerului Apărării, în conformitate cu principiile care guvernează această activitate;
9) îndeplinirea altor funcţii în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Structura organizaţională a Comandamentului logistic:
1. Stat major;
2. Direcţie armament:
- Secţie armament şi muniţii;
- Secţie asigurare automobile şi blindate;
6. Secţie asigurare tehnică comunicaţii şi informatică;
7. Secţie ecologie şi protecţia mediului.
Unităţile militare subordonate şefului Comandamentului logistic:
1. Baza de reparaţie – recondiţionare;
2. Bază păstrare tehnică, armament şi patrimoniu militar;
3. Bază păstrare combustibil al Armatei Naţionale;
4. Laborator unificat de metrologie şi testări muniţii;
5. Depozit central patrimoniu tehnic al Ministerului Apărării;
6. Batalion asigurare materială independent;
7. Depozit echipament al Armatei Naţionale;
8. Depozit alimentar;
9. Secţie sanitar – veterinară;
10. Secţie transporturi şi comunicaţii militare.
În conformitate cu ordinul Ministrului Apărării nr. 348 din 23.12.2008 a fost creat Comandamentul Forţe Terestre.
Forţele Terestre reprezintă componenta de bază a Armatei Naţionale, destinată să execute întreaga gamă de operaţii, cu caracter terestru, independent şi întrunit, în situaţii pe timp de pace, criză şi de război, pentru apărarea armată a ţării.
Comandamentul Forţelor Terestreal Armatei Naţionale este organul de conducere militară cu forţele şi capacităţile desemnate, în vederea organizării, dezvoltării şi pregătirii unităţilor Forţelor Terestre pentru întrebuinţare conform destinaţiei.
Comandamentul este persoană juridică de drept public, dispune de ştampilă cu Stema de Stat a Republicii Moldova şi denumirea sa în limba de stat.
Comandamentul Forţelor Terestre reprezintăstructura de comandă, de concepţie şi execuţie care răspunde de capacitatea de luptă şi de mobilizare, organizarea pregătirii, întrebuinţării forţelor şi mijloacelor din subordine, şi funcţionează la pace şi război, subordonîndu-se ierarhic comandantului Armatei Naţionale.
În activitatea sa, Comandamentul se călăuzeşte de ordinele, directivele şi dispoziţiunile Ministrului apărării, şefului Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, comandant al Armatei Naţionale, prezentul Regulament şi alte acte normative, precum şi de tratatele internaţionale la care Republica Moldova este parte.
Funcţiile de bazăa Comandamentului sunt următoarele:
pregătirea forţelor şi mijloacelor (inclusiv rezervele) din subordine pentru executarea misiunilor încredinţate în acţiunile militare;
organizarea dezvoltării forţelor în conformitate cu obiectivele stabilite de eşalonul ierarhic superior;
organizarea şi gestionarea instruirii militare în unităţile Forţelor Terestre;
executarea altor funcţii în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Comandamentul reprezintă, în modul stabilit de legislaţia în vigoare, interesele comandamentului, unităţilor din subordine vizavi de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, în relaţiile cu structurile şi organismele militare ale altor ţări şi organizaţii internaţionale.
determină cerinţele forţelor din subordine şi recomandă eşalonului superior ce capabilităţi este necesar de dezvoltat pentru suportul obiectivelor forţelor terestre şi pentru atingerea nevoilor operaţionale ale forţelor din subordine;
planifică şi controlează gestionarea resurselor disponibile pentru obţinerea eficienţei folosirii lor la dezvoltarea capabilităţilor stabilite;
administrează forţele subordonate, inclusiv resursele umane şi materiale de instruire;
implementează planurile privind generarea forţelor pentru executarea misiunilor stabilite de eşalonul superior;
coordonează cu alte structuri militare abilitate problemele ce ţin de atingerea coeziunii acţiunilor întrunite;
emite ordine, directive şi dispoziţiuni (indicaţii) pentru Forţele Terestre privind organizarea şi asigurarea pregătirii şi întrebuinţării trupelor (forţelor) pentru îndeplinirea misiunilor stabilite de eşalonul superior;
elaborează directive, dispoziţiuni, instrucţiuni şi îndrumări pentru structurile din subordine;
implementează măsurile pentru protecţia forţelor, resurselor şi infrastructurii militare;
înaintează propuneri eşalonului superior privind staţionarea şi regruparea forţelor din subordine, privind înfiinţarea, desfiinţarea, dislocarea şi redislocarea marilor unităţi şi unităţilor militare;
asigură conducerea unică şi dirijarea cu activitatea unităţilor din subordine;
gestionează pregătirea individuală şi certificarea specialiştilor la specialităţile Forţelor Terestre pentru îndeplinirea misiunilor de luptă conform destinaţiei;
conduce cu planificarea, pregătirea şi standardizarea procesului de instruire în conformitate cu doctrinele şi procedeele de instruire;
asigură implementarea doctrinelor, programelor de instruire militară şi altor materiale didactice;
organizează pregătirea cadrelor din rezervă a corpului de soldaţi, sergenţi şi subofiţeri;
conduce cu colectarea informaţiei relatate de lecţiile însuşite privind operaţiunile, exerciţiile naţionale şi internaţionale;
asigură controlul şi evaluarea rezultatelor instruirii individuale, precum şi instruirea colectivă în Forţele Terestre;
participă la organizarea ridicării graduale a capacităţii de luptă a forţelor din subordine, precum şi trecerea acestora de la starea de pace la starea de război, inclusiv prin mobilizare;
pune la dispoziţia comandantului operaţional forţele şi mijloacele de care acesta are nevoie pe timp de război şi în situaţii de criză;
asigură planificarea şi conducerea acţiunilor militare, de regulă, cu forţele şi mijloacele rămase la dispoziţie, precum şi a altor activităţi.
Structura organizaţională a Comandamentului Forţe Terestre
Comandant comandamentul Forţe Terestre
Locţiitor comandant suport
Şef stat major Forţe Terestre
Secţie artilerie al AN
Secţie geniu al AN
Serviciu NBC al AN
Serviciu topogeodezic al AN
G1 Secţie personal
G3 Secţie operaţii
G4 Secţie logistică
G6 Serviciu comunicaţii şi sisteme informaţionale
G7 Secţie instruire
Unităţi militare aflate în subordinea Comandamentului Forţe Terestre
Unităţi de luptă
Brigada 1 infanterie motorizată
Brigada 2 infanterie motorizata
Brigada 3 infanterie motorizată
Batalion 22 de menţinere a păcii
Unităţile asigurare de luptă
Divizion artilerie
Batalion transmisiuni
Batalion de gardă
Batalion geniu
Centru de pregătire pentru operaţiuni de menţinere a păcii
Centru topografic militar
Centru luptă electronică
Companie protecţie chimică independentă
Aparatul Ministrului apărării a fost creat în anul 2001 în urma reorganizării Direcţiei secretariat a Ministerului Apărării şi este parte componentă a Ministerului Apărării, înfiinţat la 5 februarie 1992 în baza Decretului Preşedintelui R.M. nr. 19 „Cu privire la reorganizarea Departamentului de Stat pentru probleme militare în Ministerul Apărării”.
Atribuţiile de bază
1.Organizarea şi asigurarea activităţii aparatului central al Ministerului Apărării;
2. Evidenţa şi controlul executării actelor legislative şi normative, a hotărîrilor Colegiului militar, ordinelor, documentelor de directivă şi dispoziţiilor Ministrului apărării;
3. Planificarea, organizarea şi coordonarea activităţii Colegiului militar;
4. Stabilirea principiilor unice cu privire la lucrările de secretariat şi a activităţii arhivistice în cadrul Ministerului Apărării;
5. Organizarea examinării petiţiilor;
6. Organizarea primirii în audienţă a militarilor, membrilor familiilor lor şi altor categorii de cetăţeni de către Ministrul apărării;
7. Organizarea şi desfăşurarea activităţilor de protocol în Ministerul Apărării în conformitate cu Protocolul de Stat al Republicii Moldova.
Direcţia management resurse umane este parte componentă a aparatului central al Ministerului Apărării.
1. Cele mai importante etape în formarea direcţiei
În anul 1991, odată cu formarea Departamentului de Stat pe întrebări militare, a fost format un birou responsabil pe probleme de cadre militare.
Odată cu înfiinţarea Ministerului Apărării al Republicii Moldova biroul a fost reorganizat în Direcţia cadre.
Structura Direcţiei cadre la înfiinţare:
Şef direcţie
Locţiitor şef direcţie
Secţie selecţionare şi repartizare a cadrelor
Secţiune conferirea gradelor militare şi decoraţiilor
Secţie evidenţă
Secţie secretă.
Misiunile de bază la formare şi pe parcursul activităţii Direcţiei cadre au fost:
- chemarea militarilor-moldoveni din ţările CSI pentru continuarea serviciului militar la baştină;
- selectarea şi repartizare militarilor pe unităţi, subunităţi şi instituţii ale Armatei Naţionale;
- evidenţa, conferirea gradelor militare şi decoraţiilor militarilor Armatei Naţionale.
În anul 1997 direcţiei i s-a adăugat şi sarcinile legate de pregătire a cadrelor pentru Armata Naţională, precum şi de domeniul organizării de state a marilor unităţi, unităţi militare şi instituţiilor Ministerului Apărării.
Din anul 1997 pînă în anul 2000 sarcinile şi structura direcţiei rămîn fără schimbări esenţiale.
Odată cu divizarea Marelui Stat Major de aparatul central al Ministerului Apărării din componenţa Direcţiei personal şi învăţămînt militar a fost exclusă secţia organizare de state şi transferată în Marele Stat Major al Armatei Naţionale.
În anul 2005 Direcţia personal şi învăţămînt militar a fost reorganizată în „Direcţia management resurse umane”.
2. Etapa actuală
În contextul reformării Armatei Naţionale şi necesitatea armonizării structurii acestei cu structurile similare al ţărilor Europei de vest au fost delimitate atribuţiile Ministerului Apărării şi Marelui Stat Major al Armatei Naţionale în domeniul gestionării resurselor umane. Au fost efectuate modificări în structura organizatorică a Direcţiei management resurse umane şi misiunile principale devenind elaborarea politicilor în domeniul managementului resurselor umane, gestionarea carierei corpului ofiţerilor superiori, precum şi efectuarea controlului implementării în practică a acestor politici. Din cadrul direcţiei a fost redusă secţia de învăţămînt şi a fost formată secţia politici.
Actualmente misiunile de bază ale direcţiei sînt:
- elaborarea politicilor de dezvoltare a resurselor umane profesionalizate ale Armatei Naţionale prin:
- definirea carierei militare;
- formarea, specializarea şi perfecţionarea resurselor umane în ţară şi străinătate; - promovarea profesiei militare în mediul civil;
- recrutarea şi selecţia resurselor umane profesionalizate ale Armatei Naţionale;
- gestionarea corpului de ofiţeri superiori al Armatei Naţionale, precum şi celorlalte categorii de militari profesionalizaţi din cadrul aparatului central al Ministerului Apărării;
- elaborarea politicilor de învăţare a limbilor străine;
- elaborarea politicilor de protecţie socială a militarilor şi membrilor familiilor, precum şi politicilor de reconversie profesională a militarilor;
- analiza şi evidenţa resurselor umane profesionalizate;
- gestionarea activităţii instituţiilor de învăţămînt militar;
- repartizarea absolvenţilor instituţiilor militare cu numirea în funcţii primare pentru corpul de ofiţeri şi acordarea gradului militar – locotenent;
- decorarea cu distincţii de stat a întreg efectivului Armatei Naţionale şi cu distincţii militare a militarilor Ministerului Apărării şi instituţiilor subordonate Ministerului Apărării.
Participă la realizarea:
- Concepţiei de restructurare (optimizare a structuri) şi modernizare a Armatei Naţionale în perspectiva anului 2014,
- Planului de construcţie şi dezvoltare a Forţelor Armate şi alte activităţi privind pregătirea sistemului naţional de apărare pentru asigurarea securităţii militare a statului;
- Programului Naţional de implementare a Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) Republica Moldova - NATO;
- obiectivelor PARP;
- Hotărîrilor Colegiului Militar;
- Planului de implementare a Strategiei de reformă a administraţiei publice centrale (APC).
Direcţia Politică de Apărare şi Planificarea Apărării
1. DPAPA – este subordonată nemijlocit ministrului Apărării şi este organul principal al Ministerului Apărării pentru:
• elaborarea, promovarea consecventă şi monitorizarea politicii de apărare în conformitate cu politica statului întru asigurarea apărării naţionale şi intereselor naţionale în cadrul organismelor internaţionale;
• conducerea şi coordonarea construcţiei şi dezvoltării Armatei Naţionale şi a altor activităţi privind pregătirea sistemului naţional de apărare pentru asigurarea securităţii militare a statului;
• coordonarea, controlul şi supravegherea implementării politicii de apărare;
• analiză, planificare şi informarea conducerii de vîrf a Ministerului Apărării în vederea asigurării securităţii militare a Republicii Moldova;
• conducerea şi planificarea colaborării militare cu forţele armate ale altor ţări şi cu organismele internaţionale.
2. DPAPA a fost formată pe baza Direcţiei Politică Militară şi Relaţii Externe.
3. Structura DPAPA:
a. Secţia politici de apărare;
b. Secţia planificarea cooperării internaţionale;
c. Secţia planificarea apărării;
d. Secţia politica de securitate;
e. Secţiunea politica resurselor de apărare.
• Secţia de politici bugetare şi finanţare
• Secţia politici de salarizare şi pensii
• Secţia politici contabile
• Serviciul plăţi şi cheltuieli de personal
Domenii de responsabilitate
- Planificarea şi executarea bugetului de stat al Ministerului Apărării
- Asigurarea planică cu mijloace financiare a unităţilor militare
- Elaborarea politicilor privind salarizarea efectivului Armatei Naţionale şi asigurarea cu pensii a militarilor şi membrilor de familie
- Asigurarea achitării drepturilor băneşti militarilor şi salariilor muncitorilor şi funcţionarilor conform actelor legislative şi normative în vigoare.
- Analiza, generalizarea şi prezentarea dărilor de seamă privind executarea bugetului a Ministerului Apărării
- Controlul şi analiza stării evidenţei financiar-contabile
- Elaborarea metodologiei privind activitatea financiar-contabilă
- Asigurarea cu pensii a militarilor Armatei Naţionale
- Examinarea şi înregistrarea contractelor
Istoric
Direcţia economico-financiară a fost formată odată cu înfiinţarea Ministerului Apărării, fiind denumită atunci Direcţia economico-militară. Primul şef de Direcţie a fost colonelul P. Puiu.
Pe atunci DEM a concentrat toate activităţile ce ţineau de planificarea şi executarea bugetului, finanţarea diferitelor activităţi, tot ce ţine de legislaţia salarizării în domeniul civil şi militar, efectuarea reviziilor în unităţile militare, asigurarea cu pensii, gestionarea întreprinderilor la autogestiune, evidenţa contabilă, etc.
În anul 1996 DEF a organizat trecerea la noul sistem de evidenţă contabilă cantitativ-valorică a tuturor unităţilor militare şi instituţiilor Ministerului Apărării, asigurînd tot suportul metodologic necesar desfăşurării acestui proces.
În anul 2006 DEF a iniţiat implementarea sistemului de evidenţă contabilă automatizată, care are drept obiectiv crearea unui sistem integru de baze de date la nivelul întregii Armate, standardizarea procedurilor contabile şi facilitarea schimbului de informaţii contabile şi de evidenţă dintre diferite structuri atît la nivel central cît şi la nivelul operaţional.
Documente elaborate şi gestionate
Instrucţiunea cu privire la evidenţa contabilă în unităţile militare.
Regulamentul cu privire la serviciul financiar în marile unităţi, unităţile militare ale Armatei Naţionale şi instituţiile Ministerului Apărării al Republicii Moldova.
Regulamentul cu privire la salarizarea militarilor.
Regulamentul privind modul de formare şi direcţiile de utilizare a mijloacelor speciale.
Ordinul Ministrului Apărării nr. 2006 din 5 septembrie 2006 cu privire la condiţiile de salarizare a angajaţilor civili din marile unităţi, unităţile militare ale Armatei Naţionale şi instituţiile Ministerului Apărării al Republicii Moldova.
Regulamentul cu privire la modul de plată a sporului pentru vechime în muncă în sistemul Ministerului Apărării angajaţilor civili în marile unităţi, unităţile militare ale Armatei Naţionale şi instituţiile Ministerului Apărării al Republicii Moldova.
Recomandările cu privire la modul şi condiţiile de acordare a premiilor angajaţilor civili.
Instrucţiunea privind modul de calculare şi aprobare a fondului de retribuire a muncii pentru angajaţii civili din marile unităţi, unităţile militare ale Armatei Naţionale şi instituţiile Ministerului Apărării al Republicii Moldova.
Instrucţiunea cu privire la stabilirea şi achitarea salariilor de funcţie , calcularea sporurilor şi suplimentelor angajaţilor civili al ministerului Apărării.
Regulamentul privind stabilirea şi achitarea sporului la salariul de funcţie ale salariaţilor civili din marile unităţi, unităţile militare ale Armatei Naţionale şi instituţiile Ministerului Apărării al Republicii Moldova pentru condiţii deosebite de activitate precum şi pentru îndeplinirea unor sarcini speciale de importanţă majoră în regim de urgenţă.
Direcţia inspecţia generală este o instituţie independentă a Ministerului Apărării, care efectuează activitatea de inspectare, constatare şi control a activităţii subdiviziunilor structurale ale Ministerului Apărării şi Marelui Stat Major, a trupelor şi serviciilor din marile unităţi, unităţile militare ale Armatei Naţionale şi instituţiile Ministerului Apărării.
Toate categoriilor de militari au accesul direct către Direcţia inspecţia generală pe întregul spectru de probleme ce ţine de încălcarea drepturilor lor legale.
Direcţia inspecţia generală are următoarele atribuţii:
• să efectueze controale şi inspectări a stării activităţii subdiviziunilor structurale ale Ministerului Apărării şi Marelui Stat Major, a trupelor şi serviciilor din marile unităţi, unităţile militare ale Armatei Naţionale şi instituţiile Ministerului Apărării în mod planic şi inopinat;
• să efectueze controale de verificare a integrităţii patrimoniului militar şi să analizeze starea evidenţei, modului de păstrare şi utilizare a armamentului, tehnicii, şi altor bunuri materiale;
• să desfăşoare cercetări pe faptele delapidărilor de bunuri materiale;
• să desfăşoare acţiuni de cercetare a faptelor de corupţie şi protecţionism;
• să contribuie la acordarea de asistenţă personalului în domeniul de activitate în timpul efectuării controalelor;
• să efectueze acumularea şi analiza rapoartelor de control, efectuate de către structurile Ministerului Apărării şi Marelui Stat Major;
• să verifice eficienţa realizării în unităţile militare a politicilor elaborate şi să prezinte propuneri de corectare şi îmbunătăţire a lor;
• să examineze cazurile de relaţii neregulamentare între şefi şi subalterni, precum şi cele ce ţin de încălcarea drepturilor legale ale militarilor şi membrilor familiilor lor.
Activitatea de relaţii publice în armată constituie o funcţie distinctă a conducerii şi constă în stabilirea, menţinerea şi dezvoltarea unor relaţii bune între armată, ca instituţie publică, şi cetăţenii Republicii Moldova.
Misiunea fundamentală a sistemului de relaţii publice din armată este de a contribui în mod activ şi permanent la promovarea şi apărarea valorilor Armatei Naţionale atît în ţară, cît şi în afara acesteia, prin furnizarea promptă către cetăţeni şi organizaţii a informaţiilor publice privind activitatea militară.
În timp de pace, activitatea de relaţii publice vizează obţinerea înţelegerii şi sprijinului public pentru instituţia militară, printr-o informare publică oportună, corectă şi completă.
Pe timpul situaţiilor de criză şi în timp de război, activitatea de relaţii publice urmăreşte cu prioritate ca publicul să beneficieze de un flux continuu, oportun şi corect de informaţii publice despre activităţile şi operaţiile desfăşurate de forţele armatei în scopul câştigării sprijinului pentru operaţiile militare.
Pe timpul situaţiilor de criză şi în timp de război, activitatea de relaţii publice urmăreşte cu prioritate ca publicul să beneficieze de un flux continuu, oportun şi corect de informaţii publice despre activităţile şi operaţiile desfăşurate de forţele armatei în scopul cîştigării sprijinului pentru operaţiile militare.
Necesitatea organizării şi desfăşurării activităţii de relaţii publice în armată derivă din:
a) dreptul constituţional al fiecărui cetăţean de a fi informat corect în legătură cu activitatea instituţiilor publice şi asupra modului de utilizare a fondurilor din bugetul de stat;
b) obligaţia legală a instituţiei militare de a furniza persoanelor fizice sau juridice, din oficiu sau la cerere, informaţii de interes public;
c) importanţa deosebită pe care o are propria imagine publică în activitatea organismului militar;
d) efectul pozitiv al procesului de informare internă asupra eficacităţii şi motivării acţiunilor personalului militar pentru îndeplinirea misiunilor primite.
II. DOMENIILE ACTIVITĂŢII DE RELAŢII PUBLICE
a) informarea publică;
b) informarea internă;
c) informarea internaţională;
a) Informarea publică
În cadrul Ministerului Apărării, informarea publică se realizează prin intermediul mass-media.
Relaţiile oficiale cu mass-media se desfăşoară numai cu asistenţa personalului specializat de relaţii publice.
În relaţiile cu mass-media, personalul cu activitatea de relaţii publice are următoarele atribuţii specifice:
a) să furnizeze jurnaliştilor, prompt şi complet, orice informaţie de interes public;
b) să răspundă solicitărilor de informaţii de interes public adresate verbal de reprezentanţii mijloacelor de informare în masă;
c) să asigure accesul jurnaliştilor la activităţile şi acţiunile de interes public organizate;
d) să informeze jurnaliştii în legătură cu evenimentele de interes public atît prin difuzarea de comunicate şi informări de presă, cît şi prin organizarea de briefinguri, conferinţe de presă sau facilitarea unor interviuri;
e) să furnizeze jurnaliştilor materiale ajutătoare, atunci cînd este necesar;
f) să acorde, fără discriminare, acreditarea jurnaliştilor şi să ţină evidenţa acestora;
g) să organizeze vizite şi călătorii de documentare pentru jurnalişti în unităţile militare dislocate în republică.
Acreditarea unui jurnalist poate fi refuzată sau retrasă numai pentru fapte care împiedică desfăşurarea normală a activităţilor şi nu pentru opiniile exprimate în mass-media de către respectivul jurnalist, în condiţiile şi limitele legii. Refuzul acordării acreditării şi retragerea acreditării unui jurnalist se comunică în scris şi nu afectează dreptul mijlocului de informare în masă de a obţine acreditarea pentru un alt jurnalist.
b) Informarea internă
Scopul activităţilor de informare internă este difuzarea către personalul armatei a valorilor instituţiei militare contribuind astfel la dezvoltarea culturii instituţionale.
În unităţile militare se interzice introducerea:
a) mijloacelor de propagandă politică, indiferent de formaţiune, partid sau organizaţie;
b) materialelor de prozelitism religios sau care instigă la xenofobie şi extremism;
c) materialelor scrise, casetelor video, casetelor audio, compact discurilor cu caracter pornografic sau erotic.
În timpul campaniilor electorale se vor respecta prevederile actelor normative în vigoare.
c) Informarea internaţională
Ca segment al activităţii de relaţii publice, informarea internaţională are drept scop promovarea sistematică, în mediile de informare militare şi civile internaţionale, a informaţiilor publice referitoare la activitatea Armatei Naţionale.
III. STRUCTURA SISTEMULUI DE RELAŢII PUBLICE DIN ARMATĂ
Sistemul de relaţii publice din armată este compus din:
a) Serviciul Relaţii Publice
b) Centrul mass-media militară
a) Serviciul Relaţii Publice
Serviciul Relaţii Publice este structura din Ministerul Apărării specializată în conceperea, organizarea şi gestionarea relaţiilor publice în Armata Naţională în timp de pace, în situaţii de criză şi la război.
Serviciul Relaţii Publice are următoarele atribuţii:
a) gestionarea imaginii publice a Armatei Naţionale;
b) consilierea în probleme de relaţii publice a ministrului Apărării şi a şefilor structurilor centrale ale Ministerului Apărării, la solicitarea acestora;
c) elaborarea politicilor de comunicare pentru asigurarea transparenţei activităţilor organismului militar;
d) îndeplinirea funcţiei de interfaţă a Ministerului Apărării cu mass-media;
e) asigurarea liberului acces la informaţiile de interes public, în condiţiile legii;
f) informarea publică internaţională, participînd, împreună cu alte structuri similare din afara armatei, la gestionarea imaginii Republicii Moldova în lume;
g) informarea internă în armată;
h) elaborarea de strategii, regulamente, instrucţiuni, dispoziţii, precizări şi metodologii de comunicare privind principalele domenii ale activităţii de relaţii publice;
i) sprijinirea operaţiilor informaţionale desfăşurate de Armata Naţională, prin desfăşurarea de operaţii mass-media.
Îndeplinirea funcţiei de interfaţă a Ministerului Apărării cu mass-media şi societatea civilă se realizează prin organizarea de conferinţe şi briefinguri de presă, difuzarea de comunicate de presă, furnizarea răspunsurilor la solicitările de informaţii de interes public adresate Ministerului Apărării, acreditarea jurnaliştilor pe lîngă Ministerul Apărării, pregătirea reprezentanţilor mass-media civile pentru înţelegerea specificului activităţii militare.
Asigurarea accesului liber la informaţiile de interes public se realizează prin identificarea, actualizarea şi difuzarea informaţiilor de interes public ce se comunică din oficiu, furnizarea răspunsurilor la solicitările de informaţii de interes public adresate Ministerului Apărării.
b) Centrul mass-media militară
Centrul mass-media militară este o instituţie a Ministerului Apărării care are misiunea de a contribui, prin mijloace specifice, la informarea publicului şi personalului armatei şi de a participa la realizarea transparenţei activităţilor Armatei Naţionale. Centrul mass-media militară este compus din redacţia ziarului „Oastea Moldovei”; secţia TV-Radio care produce emisiunea TV „La datorie” şi emisiunea radiofonică „Scutul Patriei”; precum şi secţia Internet, responsabilă de întreţinerea, actualizarea şi modernizarea paginii WEB a Ministerului Apărăii www.army.md
, versiunii electronice a ziarului „Oastea Moldovei” www.oastea.moldovei.md
şi blogului de corporaţie al Ministerului Apărăii, www.blog.army.md
, conceput ca o publicaţie electronică a ministrului Apărăii, ce cuprinde puncte de vedere ale comunităţii vizitatorilor înregistraţi pe blog.
Centrul de pregătire pentru operaţiuni de menţinere a păcii
1. Informaţii generale:
Istoria participării Armatei Naţionale la operaţiuni de menţinere a păcii începe de la momentul fondării Armatei ca un element al statului. Mai bine spus, Armata Naţională a început să participe în operaţiuni de menţinere a păcii, fiind încă în stadiul iniţial de formare. Mai tîrziu, Armata Naţională a început să contribuie la operaţiuni internaţionale de pace sub egida ONU, OSCE. În acest context conducerea Armatei Naţionale a declarat intenţia de a forma Centrul de pregătire pentru operaţiuni de menţinere a păcii (CPOMP)
Centrul de pregătire pentru operaţiuni de menţinere a păcii (CPOMP) a fost creat prin ordinul Ministrului apărării (MA) nr. 76 din 8 aprilie 2003 în care s-a stabilit formarea Centrului pînă la 1 mai 2003 în cadrul Batalionului 22 de menţinere a păcii, iar la 18 august 2006 prin ordinul MA nr.186, CPOMP a devenit unitate independentă şi a fost redislocată pe teritoriul Ministerului Apărării, sub conducerea nemijlocită a comandamentului Forţe Întrunite.
2. Misiunea, obiectivele şi atribuţiile CPOMP.
CPOMP este organul principal în Armata Naţională destinat pentru pregătirea, planificarea,
organizarea şi desfăşurarea activităţilor Armatei Naţionale din cadrul operaţiunilor de menţinere a păcii, elaborarea documentelor, materialelor didactice, îndrumătorilor „lecţiile însuşite” precum şi coordonarea programelor de colaborare militară internaţională în acest domeniu.
Misiunea Centrului de pregătire pentru operaţiuni de menţinere a păcii este instruirea militarii Armatei Naţionale predestinaţi pentru îndeplinirea misiunilor de menţinere a păcii, implementarea obiectivelor de Parteneriat şi atingerea interoperabilităţii în cadrul Programului „Parteneriat pentru Pace" în domeniul operaţiunilor de menţinere a păcii.
Atribuţiile de bază ale CPOMP sînt:
a) Organizarea procesului de instruire a efectivului Armatei Naţionale pentru operaţiuni de menţinere a păcii, conform programei elaborate şi documentelor de directivă;
b) Planificarea, pregătirea, coordonarea şi desfăşurarea antrenamentelor, exerciţiilor, aplicaţiilor, seminarelor, întrevederilor de lucru şi altor activităţi în domeniul operaţiunilor de menţinere a păcii;
c) Crearea, dezvoltarea bazelor şi principiilor doctrinale în domeniul operaţiunilor de menţinere a păcii, precum şi elaborarea programei de pregătire la diferite cursuri în Centrul de pregătire pentru operaţiuni de menţinere a păcii;
d) Crearea bazei materiale şi condiţiilor necesare, privind pregătirea efectivului Armatei Naţionale pentru participarea la operaţiuni de menţinere a păcii;
e) Conlucrarea şi acordarea ajutorului informaţional în vederea instruirii efectivului predestinat pentru executarea misiunii în Forţele de Menţinere a Păcii în Zona de Securitate a Republicii Moldova, precum şi în operaţiunile multinaţionale;
f) Elaborarea regulamentelor, instrucţiunilor, îndrumatelor şi altor materiale instructiv-metodice, necesare pentru organizarea şi desfăşurarea pregătirii efectivului Armatei Naţionale pentru operaţiuni de menţinere a păcii;
g) Colectarea informaţiei şi acumularea experienţei necesare cu scopul organizării procesului de pregătire a efectivului Armatei Naţionale pentru operaţiuni de menţinere a păcii conform standardelor ONU şi Programului Parteneriat pentru Pace;
h) Dezvoltarea şi menţinerea relaţiilor cu centrele multinaţionale de pregătire pentru misiuni de menţinere a păcii în cadrul programului "Parteneriat pentru Pace", programelor bilaterale şi altor programe de colaborare militară internaţională în domeniul operaţiunilor de menţinere a păcii;
i) Contribuirea la promovarea şi dezvoltarea interoperabilităţii între Armata Naţională şi Forţele Armate ale statelor Partenere şi OTAN în domeniul operaţiunilor de menţinere a păcii;
k) Promovarea rolului şi imaginii Armatei Naţionale în societatea civilă şi comunitatea internaţională;
l) Analiza participării efectivului Armatei Naţionale la operaţiuni de menţinere a păcii, precum şi la activităţi internaţionale, în scopul elaborării lecţiilor însuşite, şi implementarea acestora în practică;
m) Monitorizarea şi evidenţa participării efectivului Armatei Naţionale la operaţiuni de menţinere a păcii, precum şi la activităţi internaţionale în acest domeniu;
n) Executarea misiunilor stabilite de Ministrul apărării, Şeful Marelui Stat Major - comandant al Armatei Naţionale, referitor la domeniul de activitate a Centrului de pregătire pentru misiuni de menţinere a păcii.
3. Structura CPOMP.
CPOMP este compus din conducere şi subunităţi de bază: secţia de planificare şi asigurare a
procesului de instruire şi secţia de instruire. Secţia este structura de bază a Centrului, care realizează procesul de planificare, organizare şi instruire, activitatea metodică de pregătire a militarilor pentru misiuni de menţinere a păcii. Secţia se subordonează nemijlocit şefului Centrului.
Personalul Centrului de pregătire pentru operaţiuni de menţinere a păcii se divizează în personal de bază şi personal flotant.
Componenţa personalului de bază al Centrului constituie: comandantul, şefii de secţii, personalul de instructori, specialişti, laborant si secretar-tehnic. Personalul de bază se completează cu militari ai Armatei Naţionale a Republicii Moldova. Pentru desfăşurarea unor actviităţi ale centrului pot fi atraşi şi alţi militari cu experienţa necesară din unităţile militare ale Armatei Naţionale.
Personalul flotant al Centrului de pregătire pentru operaţiuni de menţinere a păcii include militarii Armatei Naţionale care sînt detaşaţi la cursuri.
4. Activităţile de bază ale CPOMP:
- Curs de pregătire a militarilor (ofiţeri de stat major, observator militar) Armatei Naţionale
destinaţi pentru executarea misiunilor de menţinere a păcii în Zona de Securitate a Republicii Moldova – o dată pe an, 2 săptămîni;
- Curs de pregătire a liderilor inferiori ai Armatei Naţionale destinaţi pentru executarea misiunilor de menţinere a păcii în Zona de Securitate a Republicii Moldova, operaţiuni de suport a păcii sub egida ONU, UE forţelor de coaliţie – o dată pe an, 2 săptămîni;
- Curs de pregătire a militarilor Armatei naţionale destinaţi pentru executarea misiunilor în
calitate de observatori militari în cadrul operaţiunilor de menţinere a păcii sub egida ONU, UE, OSCE (desfăşurat în limba engleză) – o dată pe an, 3 săptămîni;
- Curs de pregătire a militarilor în termen Armatei Naţionale destinat pentru executarea
misiunilor de menţinere a păcii în Zona de Securitate a Republicii Moldova – 2 ori pe an, 1 săptămînă, în baza echipelor mobile de instruire;
- Evaluarea nivelului de pregătire a militarilor în termen Armatei Naţionale destinat pentru
executarea misiunilor de menţinere a păcii în Zona de Securitate a Republicii Moldova – 2 ori pe an, 1 săptămînă, în baza echipelor mobile de evaluare;
- Participare directă în instruirea şi evaluarea gătinţei contingentelor Armatei Naţionale
destinate pentru îndeplinirea misiunilor internaţionale de menţinere a păcii.
Structuri centrale
