English
 Romana
Ministerul Apararii
Acasă  Newsroom  Publicaţii  Ofiţerii moldoveni în „focul” din Coasta de Fildeş (Part. V)

Ofiţerii moldoveni în „focul” din Coasta de Fildeş (Part. V)




Coasta de Fildeş a „luat foc”. Luptele armate se intensifică în Coasta de Fildeş, acolo unde susţinătorii preşedintelui ales, Alassane Ouattara, şi cei ai fostului şef al statului Laurent Gbagbo se luptă în continuare pentru putere. Ofiţerul moldovean, maior Eugeniu Mariţ, revine cu informaţii „cutremurătoare” din Coasta de Fildeş.

Actualmente, trei ofiţeri moldoveni îndeplinesc mandate de observatori militari în Coasta de Fildeş. Maiorul Eugeniu Mariţ şi-a început mandatul în Coasta de Fildeş la 9 august 2010. Ultimele luni de misiune pe continentul african sînt cutremurătoare pentru ofiţerii noştri ca şi pentru întreaga lume care se expune rafalelor din acest stat. În martie, maiorul Mariţ comunică despre desfăşurarea unor demonstraţii paşnice în Abidjan care au început la 21 februarie. „Demonstraţiile au început la îndemnul noului prim-ministru, Guillaume Soro, care a chemat populaţia care susţine guvernarea lui Alessane Quattara, cel care a învins la alegerile prezidenţiale, la revoluţia numită ,Revoluţia Orange’. Demonstraţiile au pornit din toate oraşele din nordul ţării la 20 februarie, 3 zile după lansarea apelului lui Soro, şi au avansat spre sudul ţării. Caracterul acestor demonstraţii era paşnic, dar s-a transformat pe alocuri, mai ales în Abidjan, în ciocniri armate care au adus primele jertfe. Iniţial, s-au desfăşurat demonstraţii masculine, care au fost înlocuite de cele la care au participat în exclusivitate femeile. Cea din urmă a fost în semn de recunoştinţă pentru structura ONU care a contribuit la anunţarea rezultatelor alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2010”, comunică maiorul Mariţ. Potrivit informaţiilor oficiale, cele din urmă demonstraţii s-au soldat cu masacrul mai multor femei participante la acţiune. „Situaţia actuală în Coasta de Fildeş este foarte încordată. Toate structurile de stat — aeroportul, vama, băncile, chiar şi Ministerul învăţămîntului îl recunosc pe Laurent Gbagbo, auto-proclamat preşedinte în Coasta de Fildeş şi din această cauză majoritatea şcolilor sînt închise. Predomină incertitudinea. Primul val al revoltelor s-a produs imediat după alegerile prezidenţiale în turul doi şi a inclus perioada, cu aproximaţie, decembrie 2010 — 10 ianuarie 2011. Iar cel de-al doilea a pornit de pe 21 februarie. Toate luptele se duc pe fundalul problemelor etnice. În perioada 21–27 februarie au avut loc cele mai mari ciocniri cu folosirea armelor de infanterie, aşa ca aruncătoare de grenade, aruncătoare de mine. Luptele s-au dus în multe localităţi, dar cele mai grele au fost în Abidjan şi în regiunea Abobo. Şi acestea luau amploare în fiecare zi. Pentru că ONU susţine pe Alessane Quattara, liderul vechi, Gbagbo, şi-a chemat toţi susţinătorii ca  atace inclusiv forţele ONU, făcînd provocări de genul că această organizaţie susţine rebelii şi îi echipează cu armament, astfel dîndu-le putere ca  lupte contra actualului preşedinte. Au fost atacate multe convoaie ONU, au fost organizate blocade pe toate drumurile”, afirmă ofiţerul nostru. Potrivit maiorului Mariţ, cîţiva ofiţeri ONU au fost atacaţi şi grav răniţi. „Vechiul preşedinte a dat ordin susţinătorilor guvernului său ca toate convoaiele ONU, care sînt în drum spre alt oraş, să fie oprite şi  nu aibă niciun acces de logistică — combustibil, armament etc. Parţial, era blocat şi aeroportul unde aterizau şi decolau elicopterele ONU. Numărul patrulelor au fost reduse sau anulate. La fel, a fost redus numărul concediilor angajaţilor ONU. Un număr foarte mare de maşini ONU au fost distruse. Trei militari din contingentul multinaţional au fost răniţi. Iar la sfîrşitul lunii februarie — începutul lunii martie s-a tras în colaboratorii ONU”. Cea mai agresivă forţă, potrivit maiorului Mariţ, o reprezintă tinerii patrioţi favorabili lui Laurent Gbago. " Aceşti susţinători ai lui Gbago se numesc „young patriots”, patrioţii tineri, şi au vîrsta cuprinsă între 5-20 ani. Am văzut copii de cinci ani care aruncau cu pietre, îndemnaţi de cei mai mari. Tinerii parioţi sînt cei mai agresivi şi periculoşi din toţi care atacă convoaiele ONU. Au fost cazuri cînd, la întoarcerea din patrulă, observatorii militari erau forţaţi să iasă din maşină, iar aceasta era distrusă, iar toate bunurile pe care le aveau erau furate. Aceştia atacau casele unde locuiau colaboratorii ONU şi furau totul din ele. A fost un caz într-un oraş cînd a fost aruncată o grenadă lacrimogenă în casa unde locuiau observatorii militari ONU. Sau cînd poliţia impunea angajaţii ONU să coboare din maşini şi le luau toţi banii şi tot ce aveau, apoi le permiteau trecerea. Militarii care au primit concedii, se străduiau să evite Abidjanul, pentru că acolo situaţia era foarte încordată. Am mers cu maşina prin Coasta de Fildeş pînă la graniţa cu Ghana, iar de acolo am luat autobuzul pînă în Accra, de unde am luat avionul ca  ajung acasă. Şi tot aşa o   întorc,, povesteşte ofiţerul nostru care şi-a petrecut concediul, în luna martie, alături de familie. Din presa internaţională aflăm că, între timp, o angajată suedeză a ONU a fost ucisă la Abidjan.

„Practic, în Coasta de Fildeş, în ciocnirile armate, sînt ucişi în jur de 10-20 de oameni. Aici luptă vecinii între ei. Cei din casele de pe dreapta luptă cu cei de pe stînga, pentru că susţin guverne diferite. Analizînd situaţia în general, forţele loiale vechiului preşedinte fac cel mai mare dezastru pentru a băga frica în populaţie. Se intenţionează organizarea unei reuniuni pentru a discuta tragerea la răspundere a lui Gbago pentru crimele comise şi pentru încălcarea drepturilor internaţionale, pentru că în decurs de 2-3 luni numărul morţilor în Coasta de Fildeş a ajuns la circa 600 de persoane. Situaţia a ieşit de sub control în Abidjan, unde se comit foarte multe jafuri şi crime. ONU a primit o informaţie la începutul lui martie că Gbago a cumpărat de la Belarus trei elicoptere de luptă. Respectiv, ONU se pregăteşte eventual să riposteze. La fel, se vorbeşte despre înzestrarea forţelor lui Gbago cu aruncătoare de bombe şi instalaţii antiaeriene, lucru care vorbeşte despre faptul că acesta nu va ceda”, informează militarul moldovean. Ofiţerul nostru a trecut prin situaţii periculoase, dar credinţa în Dumnezeu şi profesionalismul totdeauna l-au salvat.

„În Coasta de Fildeş există doar drumuri principale, din acest motiv, nu poţi ocoli oraşele. Într-o zi, la revenirea dintr-o patrulă, la vreo 2 km de oraş am fost opriţi de o mulţime de oameni, tineri patrioţi, foarte agresivi. În localitatea lor se desfăşurau ciocniri, iar ei învinuiau forţele ONU pentru incompetenţă în încetarea luptelor. Dar dimineaţa cînd am trecut prin oraş era linişte, era zi de piaţă. Aceşti tineri patrioţi strigau la noi, loveau cu beţele în maşină şi ne cereau să deschidem geamul. Un atu al meu a fost cunoaşterea limbii franceze. Pentru a controla situaţia, am cerut să vorbesc cu liderul, pentru că  vorbeşti cu mulţimea e ca şi cum ai vorbi în gol. Şi am început negocierea. Ei ne învinuiau că nu îi protejăm şi  extragem din ţara lor doar rezervele naturale. Foarte important în asemenea situaţii este să nu pierzi controlul situaţiei şi  te stăpîneşti. M-au ajutat enorm cunoştinţele şi experienţa acumulate în ţară, în cadrul cursului de trei săptămîni oferit la Centrul operaţiuni de menţinere a păcii. Şi în acest context, le mulţumesc tuturor instructorilor mei. Îmi amintesc, cînd am avut săptămîna de practică în poligon, locotenent-colonelul Harea ne-a improvizat foarte multe situaţii. Anume această experienţă m-a ajutat şi am revenit la bază vii şi nevătămaţi”, zice domnul Mariţ.

În Duekoue, localitatea vecină, au existat confruntări şi pînă la alegeri. „Din această cauză, localnicii se refugiau în oraşele vecine. Din cauza numărului mare de refugiaţi, apar probleme cu cazarea şi alimentarea lor. Un ajutor enorm în acest sens l-au adus Crucea Roşie şi UNICEF. Refugiaţii au fost instalaţi într-o clădire abandonată. Dar din cauza condiţiilor antisanitare, exista riscul epidemiologic”, relatează Eugeniu Mariţ. Situaţia umanitară din Coasta de Fildeş degradează, iar organizaţiile neguvernamentale se luptă pentru a-şi îndeplini misiunea. Potrivit presei internaţionale, parlamentarii europeni au decis să majoreze ajutorul de urgenţă în acest sens, dar şi pentru reconstrucţie. În anumite cartiere, străzile sînt aproape goale, alimentele lipsesc, apa şi electricitatea sînt lipsă adesea, inclusiv în spitale şi alte clinici. În multe cartiere din Abidjan, un drum pentru umplerea unui bidon de apă poate deveni riscant pentru propria viaţă. Iar peste un milion de oameni şi-au părăsit casele, de teamă că vor fi prinşi în mijlocul confruntărilor militare.

„Participarea în misiunea de menţinere a păcii din Coasta de Fildeş este o bună lecţie pentru mine. Aici obţin o experienţă largă în domeniul operaţiunilor de menţinere a păcii. Au existat perioade cînd situaţia îmi era neclară, din cauza diferitor atacuri, provocări, locuiam în bază, de unde nu ieşeam cu săptămînile. Iar uneori veneau diferite informaţii că mîine baza va fi atacată şi aşa mai departe. Este foarte dificil să te afli în mijlocul ,focului’, dar acumulezi şi experienţă enormă”, comunică maiorul Mariţ.

Luptele în Coasta de Fildeş continuă. În Abidjan, oraşul în care se află reşedinţa lui Gbagbo, forţele lui Quattara au lansat un atac asupra vilei fortificate a liderului şi au pus stăpînire pe clădirea televiziunii publice care şi-a întrerupt transmisia. Gbagbo nu a dat de înţeles pînă acum că s-ar preda. Forţele republicane ale lui Ouattara avansează în capitala economică. O adevărată furtună de foc s-a abătut asupra mai multor zone strategice din Abidjan. Elicopterele de atac au survolat, între altele, regiunea palatului prezidenţial. Încercările de ripostă ale forţelor pro-Gbagbo au fost în zadar. Blindatele jandarmeriei din Agban, cartierul general al gărzii republicane, precum şi bateriile de foc din jurul reşedinţei prezidenţiale şi palatului prezidenţial au fost pulverizate.

În jur de 50.000 de soldaţi, poliţişti şi reprezentanţi ai administraţiei publice i-au întors spatele fostului lider al Coastei de Fildeş. Graniţele terestre, maritime şi aeriene ale Coastei de Fildeş au fost închise de cînd au început conflictele. Între timp, Crucea Roşie afirmă că bilanţul victimelor civile creşte în fiecare zi în vestul ţării. Peste 1000 de persoane au fost ucise în oraşul Duekoue.

Amintim, preşedintele în funcţie, Laurent Gbagbo, a pierdut alegerile prezidenţiale, în favoarea lui Alassane Ouattara. Gbagbo refuză să predea însă puterea, iar confruntările violente dintre partizanii celor două tabere s-au soldat pînă acum cu numeroase pierderi.

Va continua

Locotenent major Inga Mihailova


© 2011 Ministerul Apărării.
Toate drepturile rezervate.

Infocentru

Ministerul Apărării

e-mail: [email protected]

Marele Stat Major

e-mail: [email protected]

Rețele de socializare