English
 Romana
Ministerul Apararii
Acasă  Newsroom  Publicaţii  Prezent şi viitor în comunicaţiile armatei

Prezent şi viitor în comunicaţiile armatei



Interviu solicitat colonelului Igor Zavalski,
şeful Direcţiei comunicaţii şi sisteme informaţionale

— Cum definiţi misiunea direcţiei pe care o conduceţi printr-o singură frază?

— De asigurat în orice condiţii trecerea fluxului informaţiei necesare pentru conducerea cu trupe.

— Care este realitatea sistemului de comunicaţii şi informatică al Armatei Naţionale?

— Sistemul nostru de comunicaţii şi informatică, ca în orice armată, reprezintă mijlocul principal al comenzii şi controlului.

Componentele principale ale sistemului sînt echipamentele tehnice, personalul şi procedurile de lucru. Printr-o simplă caracterizare putem constata că deţinem aparataj necesar aproximativ la 60-70% de fabricaţie sovietică care nu este adecvat condiţiilor contemporane. Echipamente noi, digitale, primim numai prin granturi şi programe de asistenţă internaţională. Ţin să menţionez că avem specialişti de profil capabili şi dovedesc acest lucru în fiecare zi. Am trecut la standardele occidentale, fără a uita procedeele vechi care au fost şi încă sînt utile.

Ne concentrăm eforturile spre asigurarea legăturilor centrului cu unităţile militare, cu Forţele de Menţinere a Păcii, cu sistemul de supraveghere a spaţiului aerian.

— Ce probleme vă creează dificultăţi în activitatea zilnică?

— Dificultăţile am putea să le divizăm în financiare şi organizatorice. Ne confruntăm cu situaţia în care programul de modernizare tehnică practic este stopat, majoritatea absolută a banilor îi cheltuim pentru menţinerea sistemului actual. Progresele ultimilor cinci ani au fost posibile numai graţie economisirii prin trecerea la tehnologiile avansate şi prin căutarea modului optim de organizare a legăturilor.

Tarifele pentru serviciile de telecomunicaţii sînt destul de înalte, cu toate că sîntem organizaţie non-profit şi asigurăm securitatea statului.

Situaţia este dificilă şi cu salariile. Ne confruntăm cu fluctuaţia cadrelor. Specialiştii noştri sînt căutaţi pe piaţa telecomunicaţiilor şi în companiile civile de telecomunicaţie şi sînt remuneraţi cu salarii pe care nu le putem oferi noi.

În ceea ce ţine de problemele organizatorice, acestea au tangenţă cu procesul de transformare a organismului militar şi cu trecerea la standardele noi de lucru. Aici putem specifica că unele structuri au pierdut atribuţiile vechi, iar unele probleme încă aşteaptă apariţia structurilor noi.

Şi încă o idee importantă: putem primi banii necesari modernizării şi vom rezolva deficienţele organizatorice, însă rămîne problema schimbului mentalităţii. Omul secolului XXI trebuie să aibă pregătirea adecvată în utilizarea aparatajului de comunicaţii şi informatic.

— Ce proiecte urmează a fi implementate pentru prosperarea acestui gen de armă?

— Misiunea primordială constă în restructurarea unităţilor principale: a Centrului de comunicaţii şi informaţie al Marelui Stat Major şi a Batalionului de Transmisiuni. Scopul reformei structurale este transferarea potenţialului uman din unitatea destinată acţiunii numai la apariţia situaţiei de urgenţă, adică a Batalionului de Transmisiuni în unitatea care activează 24/24, adică a Centrului de comunicaţii şi informatică. Vor apărea noi subunităţi desemnate securităţii informaţionale şi vom lărgi latura reţelelor de calculatoare cu utilizarea mai precisă a atribuţiilor sistemelor noastre de informaţie.

— La nivel naţional şi internaţional se vorbeşte mult despre securizarea informaţiei. Ce se întreprinde în cadrul Armatei Naţionale în acest sens?

— În lumea contemporană se simte tot mai mult dependenţa de informaţii şi de sisteme informaţionale. Dar şi ameninţările faţă de informaţii sînt foarte răspîndite. Ca rezultat trebuie să ne protejăm informaţia.

Direcţia pe care o conduc asigură securitatea informaţională, o componentă din protecţia informaţiei care reprezintă protecţia tehnică în sistemele de comunicaţii şi reţelele de calculatoare.

Activităţile principale în acest domeniu se referă la studierea ameninţărilor şi metodelor de neutralizare, depistarea vulnerabilităţilor şi stoparea lor, implementarea procedeelor tehnice de securitate, reglementarea regulilor pentru utilizatorii sistemului, informarea utilizatorilor privind ameninţările şi posibilităţile de contracarare.

— Care este nivelul de interoperabilitate al transmisioniştilor noştri cu semenii lor de peste hotare în cazul exerciţiilor militare multinaţionale?

— Potenţialul nostru de interacţiune la nivelul interuman este apreciat mereu de colegii din agenţiile de telecomunicaţii autohtone cu care conlucrăm zi de zi. La fel, specialiştii noştri sînt lăudaţi de colegii din alte armate la exerciţiul anual specializat „Combined Endeavor”, specificînd cunoştinţele teoretice, deprinderile practice, iniţiativa în rezolvarea problemelor de complexitate majoră, inclusiv nivelul de cunoaştere a limbii engleze. Mai neplăcută este situaţia la capitolul interoperabilitate la nivelul tehnic avînd în vedere că echipamentele nu sînt moderne.

— Cunoaştem că aţi dat start unui program de instruire a efectivului din unităţile militare şi din Ministerul Apărării, care este scopul acestuia şi cum se realizează?

— Startul a fost dat puţin timp în urmă, cînd am depistat ineficienţa programei vechi de pregătire. Am analizat situaţia prin prisma schimbărilor în înzestrarea tehnică, standardele în vigoare, posibilităţile de instruire. În rezultat a apărut programul de instruire la care vă referiţi.

Scopul programului este instruirea militarilor prin contract pentru obţinerea cunoştinţelor necesare pentru utilizarea sistemelor de comunicaţii şi informatice. Din cauza lipsei materialului didactic, am decis să organizăm instruirea în mod deliberat, adică desfăşurăm prezentări în colectivele militare.

— Vorbiţi-ne despre atribuţiile direcţiei în guvernarea electronică.

— Guvernarea electronică reprezintă eficientizarea guvernării prin utilizarea tehnicii de calcul. Iniţial toţi au fost de părerea, dacă este electronică, înseamnă că e doar de domeniul nostru, dar se are în vedere mai întîi de ,,guvernare". Trebuia de elaborat un program de acţiuni pe care le vrem eficiente. Doar după aceasta ne putem referi la implementarea tehnicii de calcul. Vorbim despre implementarea programelor sau sistemelor de circulaţie a documentelor în formă electronică, inclusiv cu semnătura digitală, avem nevoie de biblioteci virtuale, de documente secrete, de securizarea legăturilor între părţile organismului interguvernamental. Mai există încă o latură de pregătire a personalului militar şi civil la utilizarea programelor instruire şi tehnicii.

Conlucrăm cu Direcţia politică de apărare şi planificarea apărării, şi la nivel naţional cu Centrul de guvernare electronică de pe lîngă Cancelaria de Stat.

— Şi o întrebare pe care nu am dreptul să nu o adresez. Care este situaţia la nivelul asigurării cu tehnică de calcul?

— Acum 4 ani la nivelul central procentul de asigurare cu tehnică de calcul era de aproximativ 47%, la moment avem aproape 70% la nivelul central, în unităţi aproximativ 50%. Căile de asigurare cu tehnică de calcul sînt puţine. Este vorba de granturi, donaţii şi programe internaţionale de asistenţă. Spre exemplu, cele mai dese donaţii le avem din partea SUA şi a Republicii Populare Chineze, chiar de curînd Centrul Moldo-Chinez a donat un lot de tehnică de calcul pentru asigurarea procesului de instruire în Academia Militară ,,Alexandru cel Bun„. Ne bucurăm de Programul „Articole de apărare aflate în exces” (Excess Defense Articles program — EDA), prin intermediul căruia comandăm şi primim piesele tehnicii de calcul. Unităţile militare care au bani în gestiune pot achiziţiona de sine stătător, însă în cantităţi foarte mici, deoarece bugetul auster al armatei nu ne oferă posibilitatea procurării unor loturi de tehnică de calcul.

— Vă mulţumesc!

Locotenent Mihaela Mîrza


© 2011 Ministerul Apărării.
Toate drepturile rezervate.

Infocentru

Ministerul Apărării

e-mail: [email protected]

Marele Stat Major

e-mail: [email protected]

Rețele de socializare