Republica Moldova trebuie să se transforme din consumator de securitate în furnizor de securitate

Povestiţi-ne despre vizita în China, de unde v-aţi întors recent

Vizita a fost planificată în urmă cu doi ani şi am realizat-o în contextul discuţiilor despre ajutorul nerambursabil de 9 milioane yuani sau 15 milioane de lei pe care China îi va oferi statului nostru. Aceşti bani urmează să îi folosim pentru dezvoltarea Centrului de pregătire a forţelor de menţinere a păcii. Vizita a fost una reuşită, am avut întâlniri la cel mai înalt nivel, atât cu Ministrul Apărării Chinei, cât şi cu vicepreşedintele Comisiei de Securitate Naţională, ceea ce, consider eu, este o apreciere a relaţiilor bilaterale în domeniul militar.

Banii pe care Ministerul îi primeşte din granturile şi ajutoarele din afară în ce domenii vor fi investiţi prioritar?

La moment, prioritar este dezvoltarea capabilităţilor de menţinere a păcii a Armatei Naţionale, atât pentru operaţiunile interne din zona de securitate, cât şi pentru îndeplinirea obiectivului nostru comun, care este transformarea Republicii Moldova din consumator de securitate în furnizor de securitate. Aşa vom putea detaşa militarii noştri în operaţiuni de menţinere a păcii sub egida ONU.

Care este numărul militarilor moldoveni antrenaţi în operaţiuni de menţinere a păcii în ţară şi peste hotare?

În conformitate cu legislaţia în vigoare, Armata Naţională este autorizată să menţină 500 de militari în zona de securitate, avem însă ceva mai puţin de 500. Ne străduim ca fluctuaţia de număr în zona de securitate să nu afecteze îndeplinirea misiunilor în regiune.

De asemenea, la moment avem 10 militari în diverse operaţiuni de menţinere a păcii peste hotarele Republicii Moldova, în special în misiunile Naţiunilor Unite în Africa, avem în Balcani şi câteva persoane în Asia. Consider că odată ce compania noastră de infanterie şi grupul nostru de genişti a fost certificată şi declarată pregătită pentru operaţiuni, va trebui să ne mişcăm cu paşi mai mari pentru a detaşa această companie în operaţiuni de menţinere a păcii internaţionale. Aceasta va spori credibilitatea Republicii Moldova ca un partener strategic, va da posibilitatea militarilor care s-au pregătit să-şi confirme cunoştinţele teoretice şi practice şi totodată va contribui la dezvoltarea Armatei Naţionale.

După părerea dvs, cum ar putea fi schimbat formatul militar de la Nistru în unul civil?

Pentru această este nevoie de voinţă politică. În programul de Guvernare al Alianţei pentru Integrare Europeană este trasat acest obiectiv – schimbarea formatului de militar în unul civil, sub egida internaţională. Militarii şi-au îndeplinit demult misiunea în această zonă de securitate, conflictul militar s-a epuizat. Rămâne a fi găsită o soluţie politică pe căi paşnice şi diplomatice. Cred că acea rezistenţă din partea aşa numitor autorităţi transnistrene şi a părţii ruse este una nechibzuită, care împiedică soluţionarea conflictului.

Aţi declarat recent că serviciul militar nu va mai fi obligatoriu în Republica Moldova. În cât timp acest lucru ar putea deveni realizabil?

Am declarat că noi tindem ca serviciul militar să nu fie obligatoriu şi consider că ar trebui să menţinem acea prevedere constituţională – serviciu militar obligatoriu doar în situaţie de criză şi situaţie de război. În timpul de pace trebuie să ne orientăm către o armată profesionistă, mult mai mică faţă de cea autorizată la moment, dar care să aibă capacităţile necesare de a îndeplini misiunile puse de către Constituţie şi legislaţie. Totodată, trebuie să dezvoltăm o rezervă militară capabilă să vină în susţinerea forţelor Armetei Naţionale.

Dacă s-ar realiza aceasta, de ce număr de militari ar avea nevoie Armata Naţională?

Nu pot să spun o cifră concretă. Marele Stat Major realizează la moment o analiză a situaţiei curente a obiectivelor care sunt în faţa armatei. Depinde de finanţarea pe care o vom avea în următorii ani. Putem să planificăm multe, dar e nevoie şi de bani pentru a putea realiza cele propuse. Avem o experienţă asemănătoare din 2002 încoace, când a existat un concept foarte bun de formare a Armatei Naţionale, dar care din start era clar că nu va fi realizat pentru că îşi propunea creştera finanţării Ministerului Apărării la 2, 5% din PIB, ceea ce este o sumă fabuloasă. La moment această sumă este de 0,4% din PIB, ceea ce acoperă mai puţin de jumătate din necesităţile naţionale de apărare.

Care e procentul din PIB destinat armatei în alte ţări din regiune, în special în noile state membre NATO din Europa de Est

Cerinţele pentru bugetul militar este de la 1, 5 până la 2, 5 din PIB. Însă, reieşind din criza economică care este în lume, majoritatea ţărilor din NATO şi din comunitatea europene acordă 1 – 1,5% din PIB Ministerelor Apărării. Procentul este mai mare în cazul ţărilor neutre pentru că neutralitatea costă. Să fii o ţară neutră înseamnă nu doar să nu ai trupe străine pe teritoriul tău sau să nu faci parte dintr-un bloc militar. Neutralitatea înseamnă capacitatea ţării de a se autoapăra, iar aceasta este mai costisitoare decât existenţa unui aleat care să-ţi sară în ajutor.

Ştim cu toţii că tinerii din regiunea transnistreană sunt obligaţi să se înroleze în structurile paramilitare ilegale de la Tiraspol. Să admitem că un tânăr dintr-o localitate din regiunea de est vrea să se înroleze în Armata Naţională, unde trebuie să meargă şi ce trebuie să facă?

Exact ceea ce face şi un tânăr din dreapta Nistrului. Suntem cu toţii cetăţeni ai Republicii Moldova şi nu facem diferenţă dintre cei din stânga şi dreapta Nistrului. Trebuie să se adreseze la centrul militar din vecinătatea domiciliul său şi este încorporat.

Are Ministerul o strategie în acest sens prin care tinerii din stânga Nistrului să fie motivaţi să se înroleze în Armata Naţională în detrimentul structurii paramilitare ilegale de la Tiraspol?

Nu trebuie să fie o strategie doar a Ministerului Apărării, dar trebuie să fie o strategie a Republicii Moldova de integrare a regiunii transnistrene în cadrul întregului stat. Doar acţiuni aparte, fără ca acestea să fie încadrate într-un plan strategic nu vor da roade. Din păcate se mai întâmplă, nu doar în Transnistria, dar şi în cealaltă regiune autonomă din Republica Moldova când se încurcă legislaţia în vigoare cu dezideratele unor lideri.

Moldova.ORG