English
 Romana
Ministerul Apararii
Home  Newsroom  Features  Ostaşii Armatei Naţionale vorbesc... o limbă „mixată”

Ostaşii Armatei Naţionale vorbesc... o limbă „mixată”



„Vă aliniaţi!”, „Drepţi!”, „Înainte, marş!”, „Pe loc, stai!”, „La stânga!”, „La dreapta!” – acestea sunt câteva comenzi pe care poate să le rostească în limba română ostaşul Mihai Bargan. Le-a învăţat în timpul celor patru luni de când este încorporat în Armata Naţională. „La şcoală nu aveam niciun interes să învăţ limba de stat”, mi-a spus el.

„În cadrul Armatei Naţionale se vorbeşte în limba de stat”

Comandantul brigăzii de infanterie motorizată „Moldova” din municipiul Bălţi, colonel Ion Doţenco, ne-a asigurat că în cadrul Armatei Naţionale se vorbeşte în limba de stat. Totodată, luând în considerare faptul că în armată sunt încadraţi şi tineri de etnie ucraineană, rusă, găgăuză etc., există ostaşi care nu vorbesc deloc limba română. „Documentele cu care lucrăm noi sunt în limba română. De asemenea, şi comenzile. Chiar din primele zile, militarii sunt obligaţi să studieze obligaţiunile de serviciu tot în limba de stat. Noi le oferim posibilitatea să înveţe treptat comenzile de bază”. Potrivit lui, pe parcursul carierei sale, nimeni dintre militarii noştri nu a refuzat categoric să vorbească în limba română. „Îmi fac serviciul în Armata Naţională din 1995. Pe parcursul acestor ani am observat printre soldaţii rusofoni tendinţa de a vorbi în limba statului pe care îl apără. După 12 luni de serviciu, unii vorbesc româna nu mai rău ca moldovenii noştri”, ne spune colonelul.

„Perioada destinată instruirii militare s-a micşorat de la doi ani la unul şi nu avem posibilitatea de a acorda mai multă atenţie studierii limbii de stat. De fapt, ei sunt cetăţeni ai Republicii Moldova şi trebuiau să studieze limba română la şcoală. Nu toţi au făcut-o, dar asta-i altă problemă...”, susţine Ion Doţenco. Soldaţii învaţă limba în timpul lor liber. Unii întreabă ofiţerii, alţii au caiete completate cu vocabulare. „Până la armată, ei nu simţeau nevoia de a învăţa limba, mai ales că majoritatea populaţiei din municipiul Bălţi vorbeşte în limba rusă”, a spus comandantul brigăzii „Moldova”.

Folosim documente şi în limba rusă

Locţiitorul-şef al Secţiei operaţii şi instruire, maior Alexandru Mărcuţă, ne-a spus că soldaţilor le sunt explicate obligaţiunile funcţionale şi în limba rusă, şi în cea română pentru o adaptare mai uşoară în colectiv. „Conform statisticilor, 88% din militarii în termen vorbesc limba română şi 12% sunt vorbitori de limba rusă. Folosim şi documente în limba rusă. Astfel, încercăm să-i integrăm pe toţi. Am avut militari din raionul Edineţ care nu ştiau deloc limba română. Am început cu jargoane, apoi am trecut la terminologie tehnică. După un an, ei o vorbeau mai bine decât mine. Nu pentru că şi-au dat interesul, dar aşa au fost împrejurările de cazarmă”, a precizat Alexandru Mărcuţă.

„Şi eu am avut probleme când am venit în unitatea din Bălţi. Sunt originar din centrul republicii, am făcut şcoală în România timp de nouă ani. Când am venit aici, am constatat că sunt foarte mulţi militari vorbitori de limba rusă. Majoritatea fuseseră transferaţi din armata sovietică, iar regulamentele încă nu erau toate în limba de stat. Învăţând nouă ani în România, eram ferm convins că nu voi vorbi în rusă. Mergeam la magazin şi, dacă vânzătoarea mă întreba în limba rusă, eu plecam şi nu mai veneam să fac cumpărături de la acel magazin. Apoi „m-am adaptat”, a spus maiorul.

Soldaţii mixează cuvintele

În timpul lor liber, soldaţii vorbesc în ambele limbi. „Ei mixează cuvintele”, spune locţiitorul-şef al Secţiei operaţii şi instruire. Sigur că am mers să discut şi cu doi militari. Alexandru Gaidău este din Bălţi şi îşi satisface serviciul militar de patru luni. „Am învăţat într-o şcoală cu predare în limba rusă. Acasă, am vorbit cu părinţii numai în limba ucraineană sau în rusă. La început, aici am avut unele greutăţi: ştiam câteva cuvinte în limba română, dar nu le puteam vorbi. Acum înţeleg totul şi chiar vorbesc puţin. Când comunicăm între noi, de obicei, amestecăm cuvintele, ba ruseşte, ba în română”, mi-a spus Alexandru.

Iar Mihai Bargan nu ştia deloc a vorbi în română. „Am avut ore la şcoală, dar nu mi-am dat interesul să învăţ româna. Aici, însă, în câteva zile, înţelegeam deja comenzile. Încă nu vorbesc româna, dar am început a o înţelege”, a spus Mihai. L-am rugat să-mi spună câteva comenzi. „Vă aliniaţi!”, „Drepţi!”, „Înainte, marş!”, „Pe loc, stai!”, La stânga!”, „La dreapta!”, mi se lăuda el, făcând un piept de cocoş…


Din numărul total al celor încorporaţi în armată în primăvara anului 2011, 87,3% sunt moldoveni, 5,88% - ucraineni, 2,21% - găgăuzi, 2,26% - ruşi, iar 1,75% reprezintă alte naţionalităţi. Datele de analiză relevă că 73,3% din tinerii încorporaţi provin din mediul rural, iar 27,7% - din cel urban. Caracteristica recruţilor încorporaţi mai arată că, după nivelul de studii, 3,4% au absolvit un colegiu, 56,3% au studii de bacalaureat, medii complete şi medii speciale, iar 40,3% - studii medii incomplete.

Sursa: Ziarul "Timpul", autor: Nelly Gâștemulte


© 2011 Ministry of Defense.
All rights reserved.

Resources

Ministry of Defense

e-mail: cancelariama@army.gov.md

General Staff

e-mail: cancelariama@army.gov.md

Social Media