Vitalie Marinuţa: "În 2014, R. Moldova va avea Forţe Armate moderne, capabile să execute misiunile atît pe timp de pace, cît şi în situaţii de criză"
Interviu al ministrului Apărării, Vitalie Marinuţa, acordat în exclusivitate Agenţiei MOLDPRES
Întrebare: Domnule ministru, în unele cercuri preocupate de sistemul de apărare se vorbeşte despre o nouă reformă structurală a aparatului central al Ministerului Apărării şi Marelui Stat Major. Trebuie să înţelegem că toate modernizările de pînă acum au eşuat sau au fost ineficiente? Şi cum rămîne cu Programul de reformă a armatei, adoptat în 2002 de Parlament?
Răspuns: Reforma structurală este un proces complex care necesită o abordare judicioasă. Cu toate acestea, pot să vă spun că progresul pe care l-am obţinut din acest punct de vedere este substanţial. Am reuşit să delimităm atribuţiile şi responsabilităţile între Ministerul Apărării şi Marele Stat Major al Armatei Naţionale. Delimitările respective au fost făcute pentru a separa sarcinile de elaborare a politicilor şi de implementare a acestora între structurile aparatului Ministerului Apărării, în calitate de organ central de specialitate al administraţiei publice centrale şi, respectiv, ale Marelui Stat Major al Armatei Naţionale, în calitate de organ de implementare. Totodată, am înregistrat rezultate notabile în reformarea organelor de conducere ale armatei, prin transformarea Marelui Stat Major în organ de planificare strategică. În această ordine de idei, este de menţionat că în anul 2009 au fost create Centrul Operaţional de Comandă, Comandamentul Forţelor Întrunite şi Comandamentul Logistic.
În ceea ce priveşte Concepţia reformei militare, aprobată de Parlamentul Republicii Moldova în anul 2002, pot să vă spun că, în lipsa voinţei politice, precum şi din cauza că elaborarea Concepţiei reformei militare nu a fost precedată de schiţarea documentelor strategice, un şir de activităţi preconizate în cadrul modernizării Armatei Naţionale nu au avut loc. Totodată, trebuie precizat că evaluarea pericolelor externe şi interne la adresa securităţii statului nu a fost realizată în termene oportune. Pornind de la aceasta, documentele strategice elaborate anterior au fost imperfecte, iar în consecinţă, sarcinile trasate faţă de sistemul de apărare nu au fost clar stabilite. Pentru a lichida neajunsurile existente, a fost lansat procesul de Analiză Strategică a Apărării, care reprezintă o evaluare exhaustivă a sistemului naţional de apărare, precum şi un angajament al R. Moldova asumat în cadrul Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) RM-NATO.
Subliniez că reforma militară a fost lansată în anul 2002, iar scopul acestui proces constă în realizarea măsurilor politice, economice, legislative şi sociale, destinate reorganizării calitative a Forţelor Armate ale Republicii Moldova. Obiectivul final al reformei militare este restructurarea Forţelor Armate, astfel încît să dispunem în 2014 de Forţe Armate moderne, eficiente, capabile să execute misiunile atît pe timp de pace, cît şi în situaţii de criză, cu cheltuieli adecvate posibilităţilor statului.
Întrebare: Orice reformă este realizată cu oameni, dar succesul ei depinde şi de creativitatea acestora, de potenţialul lor profesionist. Ultimele decizii ale Executivului, care au vizat şi cadrele militare, au influenţat asupra stării moral-psihologice a militarilor angajaţi prin contract? Cum staţi la compartimentul fluxului de cadre?
Răspuns: Trebuie să ştiţi că efectivul militar nu este entuziasmat de modificările operate în legislaţie, deoarece a fost afectat direct din punct de vedere social. Vă asigur însă că, în aceste condiţii dificile, militarii Armatei Naţionale vor susţine eforturile Guvernului de redresare economică şi de depăşire a crizei. În calitate de ministru al Apărării, sînt hotărît să fac tot ce îmi stă în puteri pentru a ameliora protecţia socială a militarilor, deoarece resursele umane sînt cel mai important patrimoniu al Armatei Naţionale.
Cît priveşte fluxul de cadre, pot să vă spun că în luna decembrie s-a atestat o majorare a numărului de rapoarte depuse de militarii angajaţi prin contract pentru trecerea în rezervă. Cu toate acestea, subliniez că numărul militarilor eliberaţi în anul 2009 este în descreştere comparativ cu anii precedenţi. Totodată, este de menţionat faptul că numărul persoanelor care au ales cariera de militar depăşeşte numărul persoanelor eliberate. Prin urmare, în Armata Naţională refluxul de cadre este mai mic comparativ cu afluxul de persoane dornice să îndeplinească serviciul militar pe bază de contract.
Întrebare: Vorbind despre potenţialul uman, nu putem să trecem cu vederea Institutul Militar al Forţelor Armate (IMFA) "Alexandru cel Bun". În ce măsură este satisfăcută conducerea ministerului de calitatea pregătirii viitorilor ofiţeri, preconizaţi o schimbare în programele de studii, în condiţiile de activitate ale viitorilor ofiţeri? Apropo, acum cîţiva ani, s-a luat decizia de a renunţa la pregătirea iniţială a ofiţerilor în instituţii de peste hotare. Cît de corectă a fost aceasta şi preconizaţi să schimbaţi ceva la capitolul respectiv?
Răspuns: Consider că la momentul actual calitatea pregătirii viitorilor ofiţeri corespunde cerinţelor înaintate. Cu toate acestea, pentru a fi în pas cu tendinţele de dezvoltare a armatelor moderne din punct de vedere al pregătirii ofiţerilor, este necesar să luăm în consideraţie trei lucruri absolut necesare. Este vorba despre perfecţionarea programelor de învăţămînt, a cadrelor didactice şi modernizarea bazei material-didactice. Pornind de la aceste trei imperative, vom intensifica colaborarea cu instituţiile similare de peste hotare, precum şi cu experţii internaţionali privind modernizarea planurilor de învăţămînt ale IMFA şi perfecţionarea corpului de profesori.
Pentru dezvoltarea competenţelor de comandant, manager, lider, educator şi cetăţean responsabil, ne propunem să integrăm în procesul de învăţămînt discipline noi. Este vorba despre discipline precum leadership-ul, relaţiile civil-militare, administrare publică, planificarea apărării, studii de securitate, comunicare şi relaţii publice. Perfecţionarea programelor de învăţămînt va avea loc în paralel cu modernizarea infrastructurii, astfel încît să fie îndeplinite toate condiţiile necesare pentru transformarea IMFA în Academie Militară.
Vizavi de problema pregătirii iniţiale a cadrelor militare peste hotare, pot să vă spun că acest proces a fost sistat anterior din motive politice. În momentul în care am fost învestit în funcţia de ministru al Apărării, mi-am propus să reluăm formarea cadrelor şi în instituţii de învăţămînt militar din străinătate. Vestea bună este că acest lucru va deveni realitate începînd cu anul 2010, iar în conformitate cu acordurile bilaterale, Republica Moldova nu va fi împovărată de cheltuieli pentru instruire. Subliniez că necesitatea pregătirii cadrelor în străinătate este dictată de faptul că actualmente R. Moldova nu are capacitatea să pregătească specialişti în unele domenii deficitare, precum aviaţia, apărarea antiaeriană, radiolocaţia, geniu, protecţia chimică, logistica, exploatarea armamentului etc.
Întrebare: Se vorbeşte foarte mult despre participarea la operaţiuni de menţinere a păcii în teatre de operaţii. Dar de ceva timp, în afară de cîţiva militari în misiunile ONU din Africa, contingente moldoveneşti nu mai sînt detaşate în străinătate. Nu avem cadre pentru aceasta sau dotarea noastră lasă de dorit? Sau poate, după cîteva refuzuri de a trimite contingente, nu sîntem trataţi ca parteneri credibili?
Răspuns: În primul rînd, este de menţionat că deciziile privind participarea la operaţiuni internaţionale nu ţin de competenţa Ministerului Apărării, pentru că acestea sînt luate la nivel politic, de Parlamentul Republicii Moldova. Cu toate acestea, trebuie remarcat că Programul de guvernare evidenţiază clar necesitatea participării Republicii Moldova la acţiuni internaţionale de stabilizare şi menţinere a păcii sub egida ONU, a OSCE şi UE, precum şi asumarea, alături de alte state, a rolului de generator şi contribuitor al securităţii.
Armata Naţională munceşte în ritm susţinut şi foarte disciplinat pentru dezvoltarea capacităţilor de participare la operaţiuni de menţinere a păcii. Spre exemplu, începînd cu anul 2008, Armata Naţională a declarat în baza de date a Conceptului Capabilităţilor Operaţionale o companie de infanterie motorizată a Batalionului 22 de menţinere a păcii şi o grupă de geniu a Batalionului geniu.
Conceptul Capabilităţilor Operaţionale prevede evaluarea subunităţilor şi a statelor majore pe două niveluri: unul şi doi. Fiecare nivel constă în autoevaluare şi evaluarea NATO. Nivelul unul constă în evaluarea interoperabilităţii, iar nivelul doi - în evaluarea capabilităţii subunităţilor declarate. Pînă în prezent, Armata Naţională a desfăşurat autoevaluarea naţională de nivelul unul în luna iunie 2008 şi evaluarea NATO la acelaşi nivelul în luna iunie 2009. Conform planurilor preliminare, Armata Naţională urmează să desfăşoare autoevaluarea naţională de nivelul doi în anul 2011 şi evaluarea NATO de acelaşi nivel în anul 2012.
Pornind de la avantajele politice care decurg din participarea la operaţiuni de menţinere a păcii, consider că R. Moldova trebuie să folosească toate mecanismele existente pentru a avea o prezenţă internaţională mai pronunţată. Armata Naţională este gata să îndeplinească asemenea misiuni, dar deciziile în acest sens sînt luate la nivel politic.
Comunicate
